“Lichidatorul” de la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud

Două evenimente, la o distanţă apreciabilă în timp, o jumătate de an, aparent fără nici o legătură una cu alta, desfiinţarea Direcţiei Judeţene de Pază şi debarcarea din funcţie a lui Daniel Frăsincari, directorul Camerei Agricole a judeţului Bistriţa-Năsăud, se pare că au un fir roşu care le uneşte. Cel care a orchestrat cele două operaţiuni a fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna.

Mana dreapta a lui Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, vicepreşedintele Alexandru Pugna, a fost iniţiatorul celor două hotărâri care au dus in final la desfiinţarea Direcţiei Judeţene de Pază şi a demiterii directorului Camerei Agricole, Daniel Frasincari. Doua acţiuni care ridică mari semne de îndoială asupra legalităţii acestora, având în vedere ca legea a fost forţată până la limita sau chiar peste. Alexandru Pugna, conform Wikipedia este un “interpret neîntrecut al cântecului năsăudean, realizator de emisiuni folclorice în radio şi televiziune,  ”politician al culturii !!!!??? şi om al bisericii, este un nume din prima linie a muzicii tradiţionale din România.

Cariera sa artistică s-a contopit cu implicarea în viaţa social-politică a comunităţii unde a locuit de ani buni – Bistriţa. Începutul în politică s-a realizat în anul 2000, când a fost ales, pe listele APR, consilier municipal pentru Bistriţa. După câteva luni, prin desfiinţarea APR, Alexandru Pugna s-a alăturat grupului PDSR, ulterior devenind PSD, membru al cărui partid este până în prezent. Mandatul de consilier municipal a durat până în anul 2008 – an în care a fost ales Consilier Judeţean al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. Din anul 2012 este vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, având atribuţiuni legate în special de promovarea şi monitorizarea activităţii culturale la nivel de Bistriţa-Năsăud, coordonează Instituţiile de protecţie socială din judeţul Bistriţa-Năsăud şi Direcţia Economică din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud”.

Un adevărat mic imn al cultului personalităţii, iar când se repeta zilnic aceste laude, persoana vizată începe să se identifice cu ele.

SRL direct de la stat

Desfiinţarea Direcţiei Judeţene de Pază a fost votată în cadrul unei şedinţe de Consiliu Judeţean în luna februarie potrivit unei hotărâri iniţiate de către vicepreşedintele Alexandru Pugna .

Angajaţii acesteia au fost preluaţi de LDP Security, un serviciu creat special în structura LDP, conform unei declaraţii a vicepreşedintelui Alexandru Pugna făcută în timpul ședinței: „În cadrul LDP există un serviciu care poate să acopere această necesitate, LDP Security. Oamenii care lucrează în cadrul Direcţiei de Pază vor fi preluaţi de acest serviciu”. Mai nou acest serviciu creat în organica LDP, a devenit peste noapte, ciudat şi curios, un SRL, care funcţionează independent. Desfiinţarea Direcţiei Judeţene de Pază a fost vizată odată cu venirea la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năăud, a tandemului Emil-Radu Moldovan, preşedinte şi Alexandru Pugna, vicepreşedinte. Terenul a fost pregătit din timp, o prima mişcare s-a făcut în 2013, când s-a încercat o reorganizare a Direcţiei Judeţene de Pază, reducându-se din posturi.

Demersul a fost motivat de un Raport de audit al Curţii de Conturi prin care se cere stabilirea situaţiei juridice a instituţiei, dar şi “încadrarea activităţii desfăşurate de aceasta într-o formă legală”. Din anul 2010 şi până în prezent, Direcţia Judeţeană de Pază nu ar fi depus situaţii financiare la Consiliul Judeţean şi nici nu ar fi supus aprobării organigrama şi statul de funcţii.

Mai mult, deşi numărul maxim de posturi prevăzut de “OUG 63/2010 era de 63 posturi, din anul 2010 şi până în prezent, prevederile legale susmenţionate nu au fost puse în aplicare, Direcţia Judeţeană de Pază Bistriţa-Năsăud continuându-şi activitatea în aceeaşi structură, având la ora actuală un număr de 143 de posturi”.

O fumigenă dintr-un plan bine ticluit

În consecinţă Consiliul Judeţean a aprobat, în şedinţa ordinară, înfiinţarea Serviciului de Pază a Obiectivelor de Interes Judeţean Bistriţa-Năsăud, organigrama şi statul de funcţii cu un număr de 63 posturi (şase de conducere şi 57 de execuţie). Hotărârea prevedea ca Ovidiu Florean să fie numit în funcţia de director al instituţiei, continuându-şi astfel activitatea.

Iar după circa un an s-a decis desfiinţarea instituţiei, când consilierii judeţeni cu excepţia celor de la PDL, au votat împotrivă. Ca să-i dea măsurii un aer de legalitate, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Pugna a spus că reorganizarea nu a dat rezultate, motiv pentru care s-a decis desfiinţarea direcţiei.

Desfiinţare a Serviciului Judeţean de Pază de către conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, de preşedintele acestui for, Emil-Radu Moldovan, prin mâna sa dreaptă, vicele Pugna,  “pare să aibă o bătaie mult mai lungă şi nu spre proaspăt înfiinţata LDP Security SRL, fiindcă, nu-i aşa, afacerile şi politica se întrepătrund”, consemna Gazeta la momentul respectiv. Direcţia Judeţeană de Pază a fost înfiinţată în anul 2005 ca instituţie publică de interes judeţean, autofinanţată, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Este evident faptul ca transformarea Direcţiei de Pază Judeţene în Serviciu de Pază Judeţean a fost doar o fumigenă dintr-un plan bine ticluit şi care a fost urmărit pas cu pas, fiindcă  nu s-a dorit funcţionarea acestuia, ci dispariţia.

Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2014, Direcţia Judeţeană de Pază, ulterior devenită Serviciul Judeţean de Pază, a dispărut, în locul acestora printr-o mişcare de hocus-pocus, a apărut din jobenul lui Emil-Radu Moldovan, mânuit de Alexandru Pugna, S.C “LDP Security” SRL, iniţial ca serviciu în organica LDP Bistriţa, apoi un SRL apărut peste noapte. Data „naşterii” SC LDP Security SRL este 10 februarie 2014 şi are drept acţionar unic SC LDP SA. Societatea are drept obiect de activitate principal „activităţi de protecţie şi gardă”, dar are şi două obiecte de activitate secundare: activităţi de servicii privind sistemele de securizare, dar şi activităţi de investigare.

Capitalul social al noii firme de pază este în valoare de 200 lei. Administratorul SC LDP Security SRL a fost numit directorul SC LDP SA, Andrei Rusu. Aceasta funcţionează într-un spaţiu al LDP, de fapt într-o clădire din strada Cuza-Voda 17 AC, director executiv fiind numit un anume Nicolae Bozga. Ovidiu Florean, aflat la conducerea Direcţiei de Pază Judeţene, ulterior al Serviciului Judeţean de Pază, după reorganizare, iniţial nu a fost de acord cu decizia conducerii CJ BN şi a înaintat o plângere prealabilă consilierilor judeţeni, dar a deschis şi o acţiune în instanţa de contencios administrativ.

Contestaţia lui Florean

„Încadrarea mea şi a întregului personal al Direcţiei Judeţene de Pază Bistriţa-Năsăud s-a făcut în temeiul unor contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată, iar resursele financiare necesare funcţionării acestei instituţii provenea integral din contracte de pază şi ordine încheiate cu primării, agenţi economici publici sau privaţi, instituţii”… etc.

„În această calitate, în considerarea intereselor instituţiei şi ale angajaţilor acesteia, între care şi subsemnatul, am încheiat numeroase contracte de prestări servicii de pază, din plata cărora asigurăm retribuţia a aproape 150 de angajaţi”, preciza Ovidiu Florean.

Acesta mai a mai susţinut că reorganizarea nu face altceva decât să lezeze interesul legitim al salariaţilor de a-şi continua activitatea ca angajaţi ai Direcţiei de Pază. Ovidiu Florean preciza totodată că în urmă cu trei ani a mai fost o tentativă de reorganizare a instituţiei, în baza aceleiaşi OUG 63/2010, „act cu privire la care analize anterioare ale aceluiaşi Consiliu Judeţean au concluzionat că nu este aplicabil Direcţiei Judeţene de Pază”.

În legătură cu motivele de nelegalitate a hotărârii atacate, directorul spunea că aceasta fost adoptată în baza unor acte normative neaplicabile instituţiei pe care o conduce. Astfel, el precizează că, la data intrării în vigoare a OUG 63/2010, Direcţia Judeţeană de Pază era deja înfiinţată, deci Consiliul Judeţean nu mai avea de organizat un astfel de serviciu, ci doar să acorde nişte atribuţiuni mai largi direcţiei deja existente, şi care intră sub incidenţa unor alte reglementări. Nici considerentele de natură economică nu pledează pentru desfiinţarea direcţiei şi transformarea ei în serviciu, întrucât această instituţie nu este finanţată de la bugetul CJ BN, ba mai mult se autofinanţează. În acest context, directorul Florean precizează că „reorganizarea” nu ar duce la reducerea cheltuielilor bugetare, ci dimpotrivă, la o sporire a acestora.

Misiune îndeplinită

Partea interesantă este însă că imediat după ce Ovidiu Florean a înaintat acţiunea în instanţă, conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a comandat un audit intern privind evaluarea activităţii Direcţiei de Pază Judeţene. În urma auditului, conform expunerii de motive anexată la proiectul de hotărâre ce viza desfiinţarea Serviciului de Pază Judeţean, au fost depistate o „serie de nereguli” !!!!!???? .

Dar până la urmă se pare că fost convins că este mai bine să renunţe la orice demers. Iar vicele Alexandru Pugna a putut raporta şefului Emil-Radu-Moldovan, misiune îndeplinită. Demiterea lui Daniel Frăsincari din funcţia de director executiv a Camerei Agricole s-a făcut după aceeaşi reţetă, la indicaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean, Emil-Radu Moldovan, în rolul de dirijor din umbră, prin mâna sa dreaptă, vicele Pugna, cel supranumit “lichidatorul”.

În luna iulie, activitatea lui Frăsincari în fruntea Camerei Agricole a fost evaluată de vicepreşedintele Alexandru Pugna, care i-a acordat nota 2. Nota acordată de “politicianul… culturii şi om al bisericii”  pe care a primit-o Frăsincari este de fapt răzbunarea pentru… „trădarea” PSD de acum câţiva ani, pe care Radu Moldovan nu a putut-o uita. Cu prilejul unor alegeri locale, Daniel Frasincari a refuzat să execute un “ordin” a lui Emil-Radu Moldovan, înlocuirea unor persoane din mai multe secţii de vot de pe raza comunei Livezile cu altele indicate de el, cu argumentul că acest lucru este ilegal şi penal.

Lui Daniel Frăsincari i s-a propus de mai mult timp să elibereze funcţia de conducere a Camerei Agricole de bună-voie şi nesilit de nimeni la schimb cu un post de execuţie în cadrul aceleiaşi instituţii. Cum conducerea CJ BN s-a izbit de un refuz din partea lui Frăsincari, situaţia acestuia a fost pecetluită, s-a început jihadul împotriva acestuia, condus de acelaşi vice, Pugna, deja specializat in “operaţiuni murdare”. Astfel în luna februarie anul acesta, a avut loc o primă evaluare a activităţii pe anul 2013 a directorului Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud, Daniel Frăsincari.

Încă o acţiune în instanţă

Camera Agricolă a fost copilul vitreg al Consiliului Judeţean, în 2013 bugetul acestei instituţii a avut de suferit în condiţiile în care Guvernul a vizat modificarea organizării şi atribuţiilor acestor instituţii în întreaga ţară, punându-se accent pe autofinanţare în baza acordării unor servicii de consultanţă fermierilor. Acest lucru nu a fost posibil de realizat dar a fost suficient cât să bage beţe în roţile Camerelor agricole din întreaga ţară.

Premeditat în Bistriţa-Năsăud, conducerea Consiliului Judeţean a asigurat Camerei Agricole buget doar pentru primele patru luni, adică din ianuarie până în aprilie şi doar pentru partea de funcţionare a instituţiei. Din aprilie şi până în septembrie CJ BN nu a plătit angajaţilor Camerei Agricole nici măcar salariile. Mai mult decât atât, lipsa bugetului a dus la acumulare de penalităţi pentru taxele datorate statului.

Evaluarea din februarie a fost contestată fiindcă nu a fost făcută legal, fiindcă aceasta a fost făcută în lipsa lui Frăsincari, aflat în concediu. O a doua evaluare a avut loc în luna iulie, nota acordată directorului Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud fiind de 1,98 şi calificativul „nesatisfăcător”.

Daniel Frăsincari nu a fost însă de acord cu raportul de evaluare întocmit de Alexandru Pugna, considerând nu au fost respectate prevederile legale, dar nici nu s-a ţinut cont de resursele financiare pe care Camera Agricolă le-a avut la dispoziţie în 2013. Drept urmare respectivul raport a fost contestat, într-o primă fază, la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, dar fiindcă nu s-a primit un răspuns favorabil, pe 14 august, Daniel Frăsincari a depus o acţiune în instanţa de contencios administrativ. Bineînţeles că din nou, vicepreşedintele Alexandru Pugna, cel supranumit “lichidatorul” a putut raporta şefului că şi-a îndeplinit misiunea.