Paul-Ovidiu Mureşan, cetăţean român şi bistriţean prin naştere, alături de un alt conaţional, au fost condamnaţi la 12 luni de închisoare în Insulele Cayman după ce au fost prinşi clonând carduri şi furând bani din bancomate. Cei doi cetăţeni români au fost reţinuţi pe aeroportul din Insulele Cayman pe data de 16 Februarie 2011 când încercau să părăsească paradisul fiscal din Marea Caraibelor, din apropierea Cubei. Ambii şi-au recunoscut vina şi au fost condamnaţi la un an de închisoare, anunţă Cayman 27, un post de televiziune local.
Bistriţeanul Paul-Ovidiu Mureşan a fost unul dintre primii, sau dacă nu primul român, angrenat în comiterea unor infracţiuni prin folosirea unor instrumente de plată electronice falsificate. Pe 19 noiembrie 2004, în urma unui flagrant derulat sub coordonarea unui procuror al DIICOT Bistriţa-Năsăud, s-a pus punct unei ”afaceri” care abia se năştea în România, clonarea de carduri şi sustragerea ilegală de bani din bancomate. Operaţiunea unică în România la momentul respectiv, a fost realizată graţie unei colaborări instituţionale perfecte între ”doi şi un sfert”, Serviciul de Combatere al Crimei Organizate şi DIICOT din judeţul Bistriţa-Năsăud.
I-au fraierit şi pe americani
Cazul a fost posibil şi datorită unei întâmplări, în cursul anului 2004, cei de la „doi şi un sfert”, Crimă Organizată şi DIICOT din judeţul Bistriţa-Năsăud, sprijiniţi şi de alte structuri similare din cadrul IPJ Cluj şi Direcţia de Combatere a Crimei Organizate Bucureşti, instrumentau activitatea unei grupări infracţionale specializată în migraţia ilegală.
Grupul infracţional reuşise operaţionalizarea unui canal de intrare ilegală în SUA. Gruparea respectivă era coordonată de un bistriţean, Laurenţiu Viorel Ursa din Pinticu Tecii, un individ fără prea multă şcoală, dar cu o inteligenţă ieşită din comun. Fuseseră identificaţi până la momentul respectiv Felician Florin B., Ovidiu B., ambii din Alba-Iulia, judeţul Alba, Mihai S.,Dumitru S., Ioan Vasile C. Şi Sorin P. din Bistriţa. Aceştia utilizaseră documente medicale falsificate, pe care le-au prezentat la Ambasada SUA, conform cărora au solicitat vize pe motiv că suferă de sindromul Parkison.
În baza documentelor medicale falsificate, trei dintre aceştia au reuşit să obţină viza de călătorie în SUA, iar un al patrulea, Sorin P. din Bistriţa, în cooperare cu agenţi ai structurilor de securitate, FBI şi Secret Service, din cadrul Ambasadei SUA din Bucureşti, în 16 noiembrie 2004 a fost prins în flagrant în timp ce ieşea din Consulatul SUA, în apropierea hotelului Intercontinental din Bucureşti.
Cazul respectiv a demonstrat americanilor că toate procedurile aplicate pe linia controlului celor care intrau în SUA, măsuri luate după atentatele din 11 septembrie 2001, erau ineficiente, prost aplicate, varză, pe teritoriul american putând intra şi persoane cu intenţii de a comite acte teroriste, folosind procedeul arătat mai sus.
Poliţaii nici nu visau la dotările hoţilor
Întâmplător, monitorizând deplasările grupului infracţional s-a constatat că aceştia apelau extrem de des la serviciile unor bancomate de pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Cluj, respectiv, Bistriţa, Reghin, Târgu Mureş, Sighişoara, Dej şi Gherla, fiind vizate dispozitivele Băncii Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank şi Banca Ţiriac. Analiza informaţiilor obţinute şi prin alte mijloace au demonstrat fără nici un echivoc că aceştia falsificaseră carduri bancare, iar cu blancurile realizate sustrăgeau în mod sistematic sume însemnate de bani.
Investigaţiile au mai stabilit existenţa unei adevărate “baze operaţionale” a grupului, dispusă undeva într-un apartament dintr-un bloc de lângă Lamă, dotată cu cea mai perfecţionată tehnică de la timpul respectiv, PC-uri, laptopuri, imprimante etc. Structurile de luptă împotriva acestui gen de infracţiuni de la momentul respectiv, servicii speciale, ”crimă organizată” şi DIICOT, nici măcar nu puteau visa la o asemenea dotare.
Cel care a coordonat întreaga ”afacere” şi se ocupa de realizarea documentelor falsificate a fost Laurenţiu Viorel Ursa, cel care pusese la cale şi schema infracţională cu clonarea cardurilor, o infracţiune în premieră în România, din care făcea parte şi Paul-Ovidiu Mureşan. Laurenţiu Viorel Ursa i-a racolat pe cei 7 amatori de intrare ilegală în ţara tuturor posibilităţilor prin anunţuri publicate în diferite ziare locale. Aceştia au fost cercetaţi în libertate pentru uz de fals, iar Ursa pentru migraţie ilegală şi fals. Pentru fiecare set de documente medicale falsificate şi în baza cărora se obţine viza de la americani, Ursa încasa circa 10.000 dolari.
Trei zile mai târziu, după realizarea momentului în care a fost prins Sorin P., în 19 noiembrie 2004, în urma unui flagrant lângă hotelul Intercontinental din Bucureşti şi Laurenţiu Viorel Ursa, precum şi ceilalţi membrii ai grupului infracţional, Cornel Rusu, Paul-Ovidiu Mureşan şi Valentin Roga, ulterior au fost identificaţi şi puşi sub acuzare şi alţi membri ai grupării, Constantin Florin Jderea, Marius Mantea şi Ştefan Capdefier, au căzut în capcana întinsă de către cei de la “doi şi un sfert”, “Crima Organizată” şi DIICOT, fiind acuzaţi de aderarea la un grup infracţional organizat, deţinerea de instrumente de plată electronice falsificate şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos.
10 miliarde de lei
Grupul de falsificatori de carduri a acţionat în judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Mureş, iar prin utilizarea de instrumente electronice de plată falsificate au reuşit să fure circa 10 miliarde de lei. Sumele de bani erau convertite în valută, euro şi dolari, bijuterii dar şi în acordarea unor împrumuturi de tip cămătărie. Cercetările derulate au dus la identificarea unei casete de valori, aparţinând şefului grupării, păstrată la BCR Bistriţa-Năsăud. În caseta numărul 78 s-au descoperit 174.000 euro, 50.000 dolari şi o anumită cantitate de obiecte din aur.
Cazul respectiv în 2004 a fost o premieră pentru România, primul grup infracţional organizat specializat în fraude electronice. Deşi procurorii DIICOT şi-au făcut treaba relativ repede, în 26.08.2005 grupul a fost trimis în judecată, de abia după cinci ani, pe 5 martie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat verdictul final. Nu degeaba fostul şef al Biroului FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, Gary Dichson, cu referire şi la cazul finalizat la Bistriţa, arăta că „în general, România are legi eficiente. Problema este ritmul lent în care se desfăşoară procesele, care se pot întinde pe ani. Probabil aceasta este problema care ar trebui rezolvată, prin elaborarea de legislaţie în parlament.”
Astfel, prin rechizitoriul nr.596/D/P/2005, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Laurenţiu Viorel Ursa, Paul-Ovidiu Mureşan şi Cornel Rusu în stare de arest preventiv, iar Ciprian Florin Jderea, Marius Mantea şi Ştefan Capdefier în stare de libertate pentru concurs de infracţiuni: constituirea unui grup infracţional organizat în scopul retragerii de numerar prin utilizarea de instrumente de plată electronice, falsificate prealabil şi de a-şi însuşi banii astfel obţinuţi. Din rechizitoriu mai rezulta faptul că în perioada mai-noiembrie 2004, ”grupul a desfăşurat o activitate frauduloase de retragere de sume de bani din bancomate din Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Cluj, utilizând carduri contrafăcute. Beneficiind de informaţii din surse concordante şi semnale din partea băncilor păgubite, care ulterior s-au constituit în părţi vătămate, s-a procedat la monitorizarea deplasărilor efectuate de către inculpaţi în scopul detectării activităţilor criminale desfăşurate”.
Judecaţi şi la Mureş
În 2006, după mai bine de un an de arest preventiv, Laurenţiu Viorel Ursa, Paul-Ovidiu Mureşan şi Cornel Rusu au fost puşi în libertate, iar într-un final au fost pronunţate şi condamnările. În 27.10.2008, dosarul cu nr.219/112/2005 a intrat pe rolul ÎCCJ, Secţia Penală ca urmare a unui recurs formulat de către avocaţii inculpaţilor. O lună mai târziu, ÎCCJ respinge ca fiind inadmisibilă o cerere a inculpaţilor, de sesizare a Curţii Constituţionale, în care s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate. Verdictul final a fost dat în şedinţa din 19.02.2010 şi pronunţat în 05.03.2010, Laurenţiu Viorel Ursa, 5 ani închisoare, Paul-Ovidiu Mureşan şi Cornel Rusu la câte 4 ani, iar Ciprian Florin Jdera, Marius Mantea şi Ştefan Capdefier, la câte doi ani de închisoare, toţi cu executare în penitenciar.
Inculpaţii au fost încarceraţi în Penitenciarul Bistriţa, pentru ispăşirea restului de pedeapsă, cu excepţia lui Paul-Ovidiu Mureşan şi a lui Cornel Rusu care nu a fost găsiti, băieţii se evaporaseră din piesaj.
Între timp, Paul-Ovidiu Mureşan şi Rusu Cornel nu pierdeau timpul de pomană, în timp ce erau judecaţi în libertate pentru infracţiunile comise în 2004 si ulterior condamnaţi, alături de Florin Dobrotă şi Ioan Mihai Rus, în 21 mai 2008 sunt reţinuţi pe raza judeţului Mureş ca urmare a unui flagrant, pentru comiterea aceloraşi gen de infracţiuni, asociere în grup organizat pentru comiterea de fraude bancare cu ajutorul unor carduri clonate. Paul-Ovidiu Mureşan este arestat preventiv în 22 mai până în 19 iulie 2008 când este pus în libertate. Este trimis în judecată în libertate la Tribunalul Mureş alături de întreg grupul infracţional în dosarul nr.695/102/2012 pentru infracţiuni privind comerţul electronic (legea nr.365/2002).
Condamnare penală în lipsă
La data de 3 martie 2015, Paul-Ovidiu Mureşan este condamnat în primă instanţă „la pedeapsa principală de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, h, k şi n Cod penal, pe o durată de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii de falsificare de titluri de credit sau instrumente de plată, rămasă în forma tentativei, prev. de art.32 alin.1 Cod penal, raportat la art. 311 alin.1,2 şi 3 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal În baza art. 65 Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, h, k şi n Cod penal, pe durata prev. de art. 65 alin.3 Cod penal. II.3 În baza art. 38 alin.1 Cod penal, coroborat cu art. 39 alin.1 lit.b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni de închisoare la care adaugă un spor de 8 luni (1/3 din cealaltă pedeapsa stabilită), astfel încât în final inculpatul va executa pedeapsa principală de 3 ani şi 2 luni închisoare. II.4 În baza art.45 alin. 1 şi 3 lit.a Cod penal, alături de pedeapsa principală de 3 ani şi 2 luni închisoare, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, h, k şi n Cod penal, pe o durată de 1 ani. II.5 În baza art.45 alin. 5 Cod penal, alături de pedeapsa principală de 3 ani şi 2 luni închisoare, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a, b, h, k şi n Cod penal, pe durata prev. de art. 65 alin.3 Cod penal. II.6 În baza art. 72 Cod penal coroborat cu art. 404 alin.4 lit.a Cod procedură penală, scade din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii de 24 de ore 21 mai 2008, şi durata arestării preventive din 22 mai 2008 pana la 19 iulie 2008”.
Prins în avion
Şi această sentinţă a fost dată în lipsă, Paul-Ovidiu Mureşan părăsind România încă înainte de 2011. Drumurile şi “pasiunea” pentru falsificarea de carduri l-au purtat peste mări şi ţări, ajungând în cel mai tare paradis fiscal al lumii, Insulele Cayman. Simţindu-se ca peştele în apă în exotica insula din Marea Caraibelor, Paul-Ovidiu Mureşan nu s-a dezis de ”meseria” în care se perfecţionase devenind un adevărat ”maestru”, a organizat un nou grup, specializat pe ceea ce ştie el mai bine să facă, clonarea de carduri şi furtul de bani din bancomate. Dar cum ulciorul nu merge de multe ori la izvor, în data de 11 februarie 2011 este capturat împreună cu un “tovarăş” în timp ce încerca să plece din insule pentru a i se pierde urma. Simţise că poliţia era pe urmele lui. Dar, ”ghinion”, la aeroport, la urcare într-un avion a fost prins împreună cu un anume Vladimir Opriţor şi băgat după gratii.
După câţiva ani de proces, in urma unui aranjament cu procurorii, Paul-Ovidiu Mureşan şi-a recunoscut faptele, iar la începutul lunii iulie 2015 a fost condamnat la 12 luni de închisoare cu executare.
Vom reveni
