Ovidiu Puţura, fostul secretar de stat bistriţean din Ministerul Justiţiei, a scăpat abia de o lună de zile de arestul preventiv şi deja a făcut o cerere să ajungă în control judiciar. Cauza se va judeca abia în 15 septembrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu toate că Puţura a depus cererea încă din 27 iulie.
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au reuşit la a doua ”încercare” să îl elibereze pe Ovidiu Puţura din arest preventiv în control judiciar, iar cei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-au permis acestuia să meargă oriunde pe teritoriul României. Mai mult, magistraţii de la CA Bucureşti au acceptat rechizitoriul procurorilor DNA. Ovidiu Puţura a stat aproape cinci luni în arest preventiv, însă a ”sărit” peste arestul la domiciliu.
Ce au decis CA Bucureşti şi ICCJ
Magistraţii de la ICCJ şi Curtea de Apel Bucureşti au decis să îl elibereze din arest preventiv pe fostul lor coleg, Ovidiu Puţura. Au şi acceptat rechizitoriul procurorilor DNA, iar dosarul va intra pe fond în perioada următoare.
”Admite contestaţia formulată de inculpatul Puţura Ovidiu împotriva încheierii din data de 2 iulie 2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr.2415/2/2015 (1400/2015). Desfiinţează, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând: Modifică obligaţia instituită în sarcina inculpatului în baza art.215 alin.2 lit.a Cod procedură penală şi extinde limita teritorială pe care inculpatul are obligaţia de a nu o depăşi decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar de la teritoriul sectorului 4 din municipiul Bucureşti la teritoriul României. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii. Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, împotriva aceleiaşi încheieri. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 35 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă”, arată decizia magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Încheiere 18.06.2015 – În baza art.346 alin.2 Cod procedură penală constată legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală. Respinge cererile şi excepţiile invocate de inculpatul Puţura Ovidiu, ca nefondate. Dispune începerea judecăţii în cauză, termenul urmând a fi acordat după rămânerea definitivă a prezentei. Acordă termen intermediar pentru discutarea măsurii arestării preventive a inculpatului Puţura Ovidiu la data de 2 iulie 2015, ora 10,00, pentru când dispune citarea acestuia la locul de deţinere, cu înştiinţarea apărătorului ales, în cazul în care acesta nu va confirma prezenţa, urmând a se efectua adresă pentru desemnarea unui apărător din oficiu. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare pentru procuror şi inculpat. Pronunţată în camera de consiliu, azi 18.06.2015”, se arată în decizia magistraţilor de la CA Bucureşti.
Legătura liberalului Puţura cu liberalul corupt Uioreanu
Horea Uioreanu-PNL, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, a scăpat din dosarul fostului secretar de stat Ovidiu Puţura. Liberalul Puţura este acum ”coleg” de control judiciar cu Uioreanu, ambii fiind trimişi în judecată de DNA, doar că în dosare diferite. Culmea este că deşi procurorii DNA zic că Puţura s-ar fi folosit de influenţa lui Uioreanu pentru ca o firmă apropiată lui să câştige contracte, procurorii DNA spun că fostul preşedinte al CJ Cluj nu are nicio calitate în dosar. Dacă acesta a fost sau nu denunţător rămâne să vedem. Momentan el neagă, iar cei de la DNA nu oferă date despre sursele lor principale de informaţii.
Ovidiu Puţura va mai sta încă o lună după gratii. Uioreanu îşi va afla soarta în dosarul ”Mită la CJ Cluj” în cadrul procesului care se desfăşoară la Tribunalul Cluj. Între timp rămâne un mister dacă Uioreanu l-ar fi denunţat pe colegul său de partid Ovidiu Puţura sau doar fostul justiţiabil se folosea de imaginea lui Uioreanu. Fostul preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, are o experienţă negativă cu finul său, Răzvan Pop, care a fost denunţător în dosarul său de corupţie, arătam într-un articol anterior.
Uioreanu: Nu am ajuns în halul să fiu denunţător
”Nu am fost denunţător. Chiar în halul acesta nu am ajuns. Sunt alţii destui care se înghesuie. Nu ştiu şi mi se pare ciudat. Simplul fapt că a câştigat la o licitaţie şi a câştigat unul din cinci sau şase nu ştiu despre cine este vorba. Nu m-au întrebat nimeni, nici de la DNA nici de la alte parchete cu chestia asta. Nu am avut o relaţie. Cred că l-am văzut pe domnul Puţura o singură dată la o adunare PNL pe litoral. L-am văzut doar. În Cluj-Napoca nu m-am văzut niciodată cu dumnealui. Nici în casa mea, nici pe lângă. Ştiam că îi, de unde îi. Organizaţia din Bistriţa-Năsăud l-a susţinut pe el”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Horea Uioreanu.
”Persoana menţionată de dvs. respectiv HOREA UIOREANU fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj nu are calitatea de suspect/învinuit în cauza mediatizată conform comunicatului nr. 114/VIII-3 (n.r. dosarul lui Ovidiu Puţura) din data de 21 ianuarie 2015”, se arată într-un răspuns oficial al DNA oferit la solicitarea noastră.
DNA explică cum e cu traficul de influenţă
Influenţa poate fi reală sau imaginară. Asta nu înseamnă că dacă eu spun că am relaţii la preşedintele ţării şi vă spun dumneavoastră că îmi daţi o sumă de bani pentru că am relaţii la primul-ministru, la preşedinte sau la nu ştiu ce deputat eu chiar am influenţa respectivă. Acesta este conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă. Influenţa poate fi reală sau imaginară. Faptul că ai cerut suma de bani prevalându-te de această influenţă reală sau imaginară se consideră că e consumată fapta.
Informaţii despre denunţători noi nu dăm. Probabil că vă imaginaţi acest lucru”, a declarat o persoană oficială din DNA. Pe de altă parte, principala acuzaţie a lui Puţura este legată de influenţarea judecătoarelor. Vă daţi seama cum se juca acesta cu sistemul de justiţie românesc?
”Inculpatul Puţura Ovidiu, în perioada 2013-2014, a primit de la ….foloase necuvenite, constând în contravaloarea unui autoturism marca ….., contravaloarea unei excursii în străinătate efectuate de magistrat şi familia acestuia, suportarea unor cheltuieli aferente apartamentului din mun. Bucureşti pe care magistratul îl deţine prin persoane interpuse, pentru a-şi exercita influenţa asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj – ….. în vederea obţinerii de către S.C. ,,,,, Bistriţa a atribuirii unor contracte, precum şi pentru obţinerea unei decizii favorabile în dosarul nr. ….. aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa – Năsăud, cauză în care …. SRL Bistriţa a avut calitatea de contestator.
În această privinţă, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere înscrisurile din care rezultă că plata unui sejur în Italia pentru inculpat şi familia acestuia a fost achitat de SC …. (firma aparţinând lui ….), precum şi procesele verbale conţinând convorbiri telefonice interceptate, din care rezultă strânsa legătură între inculpat şi …., faptul că acesta s-a ocupat de organizarea sejurului din … al inculpatului, că i-a solicitat inculpatului să intervină pentru soluţionarea dosarului înregistrat la Secţia a II-a Civilă de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, detalii legate de apartamentul din Bucureşti în legătură cu care există indicii că aparţine inculpatului, care l-a achiziţionat prin interpuşi, iar o parte din costuri au fost achitate de … Prin urmare, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Puţura Ovidiu a comis infracţiunile descrise mai sus”, se arată în motivarea prelungirii arestului preventiv.
