Dosarul în care este judecat Tudor Cristian, patronul SC Prime Financial Consulting SRL, este pe ultima sută de metri în instanţă. Alături de afacerist sunt judecate alte trei persoane, toţi fiind acuzaţi că au încercat să obţină bani din fonduri europene pe proiecte APIA în baza unor documente false. Procurorii bistriţeni au demarat ancheta în cazul lui Tudor Cristian în 2011, când a fost pus sub urmărire penală, însă în final cazul a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie. Deşi informaţiile despre presupuse fapte comise de Tudor Cristian au fost mult mai multe, ele fiind de altfel expuse în urmă cu câţiva ani de Gazeta de Bistriţa, pe masa procurorilor Anticorupţie a ajuns doar o felie, una mică de tot…
Procurorii bistriţeni au cercetat mai bine de trei ani cazul în care era implicat Tudor Cristian până în 2011, când l-au pus propriu-zis sub urmărire penală, şi până să fie trimis în judecată, în 2014. În 2011, se vorbea de un prejudiciu de circa un sfert de milion de lei. Conform unui comunicat al IPJ BN din 2011, faţă de Tudor Cristian existau indicii temeinice că în perioada 2008-2010, în calitate de administrator la două societăţi comerciale din Bistriţa, a indus in eroare reprezentanţii unor societăţi comerciale din Bistriţa, Botoşani, Bihor şi Maramureş, cu ocazia încheierii şi derulării mai multor contracte de proiectare şi consultanţă, în scopul obţinerii de fonduri europene nerambursabile. Tot atunci, prejudiciul a fost estimat la 248.476 lei.
În 2014, într-un alt comunicat al IPJ BN, se vorbea, însă, despre inducerea în eroare a nu mai puţin de 11 persoane fizice şi juridice şi despre un prejudiciu de aproximativ 448.876 de lei.
În 2014, prejudiciul s-a dublat
„La data de 25 aprilie 2014, lucrătorii din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au finalizat cercetările în cauza penală complexă privind pe numitul T.C., în vârstă de 38 de ani, din Bistriţa, iar dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu propunere de trimitere în judecată a acestuia, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune. Acesta este suspectat că în perioada 2008-2012, având calitatea de administrator a trei societăţi comerciale, toate cu sediul social în municipiu, ar fi indus şi ar fi menţinut în eroare 11 părţi vătămate, persoane fizice şi juridice, cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de proiectare şi/sau consultanţă în domeniul accesării de fonduri nerambursabile.
Prejudiciul cauzat, în valoare de aproximativ 448.876 de lei, a fost recuperat integral prin luarea măsurilor asiguratorii”, se arată în comunicatul dat publicităţii de IPJ BN. Tudor Cristian şi-a derulat afacerile în principal prin două dintre firmele pe care le înfiinţase pe numele său sau ale unora dintre angajaţii săi. Este vorba de Prime Financial Consulting SRL şi PFC Business Holding, ambele cu sediul în municipiul Bistriţa.
DNA a intrat pe fir
Numai că, la câteva luni distanţă de la acel comunicat, pe masa judecătorilor Tribunalului Bistriţa-Năsăud ajunge un alt dosar pe numele lui Tudor Cristian, instrumentat de procurorii DNA, afaceristul bistriţean fiind trimis în judecată pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie.
Este vorba de dosarul nr. 1412/112/2014, în care alături de Tudor Cristian mai sunt inculpaţi trei administratori ai unor firme din Bistriţa-Năsăud – Mihai Opriş, Huţi Moldovan şi Rodica Todericiu – precum şi secretara omului de afaceri – Georgeta Georza.
Cercetaţi pentru fals
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, toţi cei patru au fost cercetaţi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals şi complicitate la tentativa de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente false, inexacte sau incomplete pentru a obţine finanţare prin fonduri europene a unor proiecte prin APIA.
Au vrut să acceseze fonduri europene
Ce s-a întâmplat în cazul de faţă? Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Mihai Opriş, administratorul şi asociatul majoritar al SC Mihai Darian Construct SRL Feldru, Huţi Moldovan – împuternicit prin procură specială să acţioneze în cazul SC Impotex Crismar SRL, firmă ce aparţine fiului său Marian Moldovan, şi Rodica Todericiu –administrator al SC Eurom 99 Exim SRL Bistriţa, au dorit să acceseze proiecte pe fonduri europene (APIA). Toate bune şi frumoase numai că cei trei oameni de afaceri au avut un mare ghinion, au dat peste Tudor Cristian şi firmele lui de consultanţă.
Nu au avut bani de cofinanţare
După ce li s-a întocmit proiectele, acestea au fost depuse la APDRP Satu-Mare, însă cei trei trebuiau să facă dovada că au capacitatea financiară de a acoperi partea de cofinanţare, jumătate din valoare. Cum niciunul dintre cei trei – Opriş, Moldovan şi Todericiu – nu puteau să dovedească acest lucru, propunerea venită din partea lui Tudor Cristian li s-a părut una salvatoare. Mai precis, Tudor le-a promis celor trei că le va face rost de sumele de bani necesare pentru dovada cofinanţării, sume care trebuiau depuse într-un cont bancar, în care să stea vreo câteva zile. Ca o paranteză, depunerea unor sume pentru a dovedi capacitatea de cofinanţare a unor proiecte pe fonduri europene este o practică foarte des întâlnită în România. Practic, cei care nu au sumele necesare de bani la dispoziţie, apelează la „împrumuturi” temporare de la diverşi terţi, care pentru acest serviciu primesc în schimb nişte comisioane grase. Astfel, banii proveniţi din asemenea împrumuturi sunt depuşi la bancă, iar cei care vor să pună mâna pe bani europeni dovedesc prin extrasele de cont că deţin banii pentru cofinanţare, aceştia sunt scoşi şi restituiţi „binefăcătorului”. Teoretic, nimic ilegal în toată această poveste, fiindcă legea nu prevede verificări suplimentare pentru a se vedea când au fost depuse sumele respective de bani, când au fost scoase din conturi sau ce sume de bani au existat de-a lungul timpului în conturile firmelor respective. Drept urmare, cei trei administratori de firme au apelat şi ei, la sugestia lui Tudor Cristian, la o astfel de metodă.
Rapoarte false
Însă, potrivit procurorilor, sumele necesare pentru a dovedi capacitatea de cofinanţare a proiectelor APIA nu au mai ajuns faptic în conturi. Cu toate acestea, Opriş, Moldovan şi Todericiu au prezentat la dosarul depus la APDRP spre verificare documentele doveditoare – raport activitate cont – că de fapt pot acoperi cofinanţarea .Procurorii spun că acste documente erau de fapt false.
Spre exemplu, Mihai Opriş – administratorul SC Mihai Darian Construct SRL a depus, în 2010, o cerere de finanţare cu titlul «Înfiinţare fermă suine 2000 capete şi procesare furaje în localitatea Feldru», care în urma evaluării a fost aprobată finanţarea conform contractului nr. (…) încheiat cu APIA. Conform acestui contract, APDRP se angaja să acorde firmei lui Opriş o finanţare nerambursabilă în cadrul programului PNADR de maxim 3.313.599 lei. La depunerea cererii, Opriş a întocmit şi semnat o declaraţie pe propria răspundere prin care se angaja că, în maxim 60 de zile de la data notificării privind selectarea cererii de finanţare, va prezenta autorităţii contractante documentele originale prin care să facă dovada capacităţii şi sursa de finanţare, emise de o instituţie bancară. Societatea lui Opriş avea obligaţia să asigure o contribuţie proprie pentru cofinanţare de 2.203.425 lei. Bani pe care însă Opriş nu îi avea. În acest punct a intrat pe fir Tudor Cristian, pe care Opriş l-a împuternicit să îi reprezinte firma în relaţia cu Raiffeisen Bank. Practic, pentru câteva zile, Opriş nu putea opera în conturi, ca să nu scoată banii depuşi drept dovadă şi să-i folosească în alt scop.
Acelaşi model a fost aplicat şi în cazul celorlalte două firme, reprezentate de Huţi Moldovan şi Rodica Todericiu.
Celor trei, Tudor Cristian le-a promis că le va face rost de sumele de bani necesare, bani care ar fi fost asiguraţi de nişte oameni de afaceri de prin Moldova în schimbul unor comisioane. Comisioanele au fost plătite şi toţi trei au fost convinşi că banii au fost depuşi în conturi de Tudor Cristian, fiindcă după câteva zile de la această „acţiune” ei au primit fiecare în plic sigilat documentele care trebuiau duse şi depuse la dosarele de finanţare de la APDRP.
(Va urma)