Moştenitorii terenurilor din perimetrul SCDP, cu jalba-n proţap la Parlament

Situaţia moştenitorilor foştilor proprietari de terenuri din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa se îndreaptă, se pare, spre rezolvare, după ce aceştia şi-au prezentat problemele în cadrul Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor. Membrii comisiei au însă o singură nelămurire: de ce până la această oră Comisia municipală de fond funciar nu a atribuit cele 81 ha disponibile şi le-a condiţionat de o retrocedare globală a întregii suprafeţe de 116 ha?

Moştenitorii foştilor proprietari de terenuri din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (SCDP)Bistriţa sunt decişi să facă încă o plângere penală la parchet împotriva Comisiei Municipale Bistriţa de aplicare a legilor fondului funciar, a Comisiei Judeţene Bistriţa-Năsăud. De mai bine de cinci ani, 9 moştenitori aşteaptă să fie puşi în posesie, oamenii având o sentinţă definitivă şi irevocabilă în acest sens.

În timp ce persoanele care ar trebui să îşi primească înapoi averile poartă corespondenţe cu nemiluita cu o serie de instituţii ale statului, solicitând punerea în posesie, atât comisia locală de fond funciar, cât şi cea judeţeană se fac că plouă.

În timp ce suprafaţa, pe care ar trebui puşi în posesie cei care au dovedit cu acte că antecesorii lor au deţinut teren în perimetrul SCDP, este de circa 81 ha, Primăria Bistriţa via Comisia locală de fond funciar ţine musai că are nevoie de 116 ha de teren pentru a pune în posesie pe toţi cei care sunt trecuţi pe Anexa 29. Din această cauză, ani la rând conducerea SCDP s-a opus, inclusiv în instanţă, motiv pentru care au avut de suferit şi cei care făceau dovada proprietăţii cu acte.

SCDP spune că nu toţi solicitanţii au acte

Conducerea staţiunii motiva faptul că printre cei înscrişi pe Anexa 29 existau şi persoane care nu puteau dovedi cu acte în regulă că au deţinut suprafeţe de teren în perimetrul SCDP. Drept urmare a început un du-te vino prin sălile de judecata, în cele din urma instanţa hotărând, în 2010, prin decizie definitivăşi irevocabilă că SCDP trebuie să pună la dispoziţia Comisiei municipale o suprafaţă de teren de 116 ha, existent pe cadastral Bistriţa.

Conducerea staţiunii a refuzat însă să predea cele 116 ha Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), pentru ca ulterior acestea să fie puse la dispoziţia municipalităţii,şi a cerut revizuirea parţiala a deciziei dată de judecători.

În respectiva cerere de revizuire se preciza că staţiunea nu are teren suficient pentru a fi pus la dispoziţia municipalităţii, întrucât pe cadastral Bistriţa există aproximativ 78 ha teren agricol plus circa 4 ha de teren neagricol, care per total ar acoperi doar necesarul pentru persoanele ce au dovedit cu acte fostele proprietăţi, aspect pe care de altfel conducerea SCDP nu l-a contestat absolut deloc. Cuiul din talpa a fost însă suprafaţa de teren la care staţiunea ar fi trebuit să renunţe în favoarea celor care nu au dovedit cu acte dreptul lor de proprietate pe perimetrul SCDP.

De cealaltă parte, Primăria Bistriţa a susţinut că pe Anexa 29 au fost înscrise persoane care au adus drept dovada extrase CF sau acte doveditoare în baza Registrelor Agricole. Potrivit municipalităţii, Comisia municipală a stabilit un număr de persoane care au făcut dovada cu cele doua tipuri de acte – extrase CF sau acte din evidenta agricolă. În 2006, înainte de emiterea hotărârii din 2007 a Comisiei judeţene, a fost o comisie paralelă a Prefecturii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Prefecturii, ai Staţiunii de Cercetare şi ai ADS, comisie care şi-a însuşit rezultatul final, adică Anexa 29. La un moment dat, municipalitatea era chiar hotărâtă să apeleze la un executor judecătoresc pentru a pune în aplicare sentinţa instanţei. Acest lucru însa nu s-a petrecut nici până la aceasta dată.

Cu jalba-n proţap… la comisia parlamentară

Săptămâna trecută, toate părţile din acest caz – preşedintele Academiei de Cercetări Agricole, fostul ministru Valeriu Tabără, directorul Staţiunii Pomicole, Ioan Platon, reprezentanţi ai Primăriei Bistriţa şi ADS – şi-au expus opiniile în faţa deputaţilor care fac parte din Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor.

„Problema este spinoasă şi de multă vreme şi dacă s-a ajuns la Comisia pentru Agricultură, înseamnă că aceasta este ultima redută, de unde lucrurile ar trebui să iasă rezolvate”, a ţinut să le atragă atenţia la începutul şedinţei, deputatul Stelian Dolha, colegilor săi de comisie, amintindu-le totodată că parlamentarii bistriţeni au avut o iniţiativă legislativă prin intermediul căreia problemele puteau să dispară, care însă a fost respinsă în Senat.

Oamenii au dreptate, dar până departe mult mai este

Toţi cei prezenţi la şedinţa comisei în care s-a dezbătut problema bistriţenilor au fost de acord că trebuie făcut ceva în favoarea acestora, dar s-au întrebat în acelaşi timp de ce Comisia locală Bistriţa nu a rezolvat nimic până acum.

„Sunt 144,98 ha care au fost date comisiei locale pentru a fi retrocedate. Eu mă întreb de ce domnul Creţu, cu care mă cunosc de ani buni, nu i-a pus pe oameni în posesie? Şi nu o spun prima dată. (…) La Bistriţa sunt nişte ambiţii care nu fac bine oamenilor pentru că sunt induşi în eroare. (…) Aşa cum este prezentată situaţia, cu suprafaţa reală, cu problemele care sunt acolo (n. r. – la Bistriţa), chestiunea celor 37 de hectare nu este problema Staţiunii Bistriţa, ci a Comisiei judeţene, pentru că este vorba de acele suprafeţe, după câte ştiu eu, a celor care au primit pământul pe reforma agrară şi nu pe ceea ce a fost înainte de 1945 pe teritoriul şi în perimetrul staţiunii. Dacă vă uitaţi pe prevederile legale, tot ceea ce a fost înainte de 1945 în interiorul staţiunilor este prevăzut şi apărat de lege, iar dacă oamenii nu au primit pământul, aceasta se datorează clar Comisiei judeţene şi a modului în care Comisia locală a abordat problemele”, a afirmat Valeriu Tabără, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”.

De cealaltă parte, reprezentanta Primăriei Bistriţa, Elena Prisecaru – membră în Comisia locală de fond funciar  – a explicat că iniţial cei care au depus cereri de retrocedare a unor suprafeţe de teren pe care le-au deţinut în perimetrul SCDP, pe Legea 18 – şi discutăm de peste 300 de hectare – au fost convinşi să accepte să primească dividende de la Staţiunea de Cercetare tocmai pentru ca aceasta să nu fie desfiinţată. Ulterior, odată cu apariţia Legii 169/1997, cetăţenii au avut dreptul de a depune cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

„S-au solicitat 121,5 ha. În comisia de analizare a cererilor de la legea 169 a făcut parte şi reprezentantul Staţiunii. A ştiut fiecare cetăţean ce suprafaţă solicită şi ce amplasament are. Cu toate acestea, în 1999 se dă Hotărârea 517, prin care se delimitează domeniul public şi domeniul privat, fără ca nimeni din Comisia judeţeană sau cea locală să fie informat cu privire la această suprafaţă de teren. Se predă comisiei municipale, în anul 2002, o suprafaţă de 276 ha pentru cei care au reconstituire în baza legii 18 şi în baza legii 1/2000. Din cele 276 ha s-a stabilit un perimetru pentru care noi nu am fost consultaţi, l-am acceptat şi am încercat să rezolvăm problemele cetăţenilor”, a spus Elena Prisecaru, care a explicat totodată că au fost puşi în posesie mai întâi cei care aveau suprafeţe în afara perimetrului staţiunii decretat ca fiind domeniu public.

„Comisia locală nu a intenţionat niciodată să desfiinţeze Staţiunea pomicolă. Comisia locală a încercat să îi convingă pe cetăţeni să fie acţionari la Staţiunea pomicolă”, a afirmat Prisecaru, care a mai precizat că toţi cei care solicită teren în staţiune fac dovada cu acte de carte funciară sau registru agricol. După ce şi-au expus opiniile reprezentanţii ADS şi ai staţiunii, dar şi ai cetăţenilor prezenţi la şedinţa Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, în final s-a decis înfiinţarea unei subcomisii parlamentare dedicată exclusiv problemei terenurilor din Bistriţa, dar şi necesitatea unei deplasări în teren pentru a vedea situaţia la faţa locului.