Situaţia imobilului situat pe strada Independenţei care adăposteşte câteva secţii ale Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud este departe de a fi clarificată. Imobilul respectiv este revendicat de Asociaţia comunelor Grănicereşti, care se pare că a fost cândva proprietarul de drept. După ce ani de zile oficialii Consiliului Judeţean au analizat cererea, aşteptând totodată documente doveditoare, s-a ajuns în final în instanţă.

 

Asociaţia Comunelor Grănicereşti Năsăudene a fost resuscitată de aproape 25 de ani, sub numele de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN), timp în care fostele averi au fost doar în parte recuperate. Primul obiectiv al urmaşilor grănicerilor a fost recuperarea pădurilor care i-au aparţinut şi de unde s-ar fi putut asigura fonduri financiare consistente, deşi obţinerea documentelor care să ateste dreptul de proprietate nu a fost un lucru foarte uşor. Asta ca să nu mai punem la socoteală că, pe lângă îndărătnicia autorităţilor statului de a retroceda averile foştilor proprietari, de-a lungul timpului au existat şi unele interese nu tocmai în regulă din partea unor reprezentanţi ai asociaţiei.

Pe lângă toate acestea, în multe dintre localităţile care au fost declarate, în timpul Imperiului Austro-ungar, ca fiind grănicereşti, au apărut câte o astfel de asociaţie care se consideră ca fiind urmaşa de drept a fostei Uniuni a celor 44 de Comune Grănicereşti.Încet-încet parte din acestea au intrat în rândurile asociaţiei de la Năsăud.

 

Speranţele din 2012

Printre multele bunuri care i-au aparţinut cândva, Asociaţia comunelor Grănicereşti vrea să redobândească clădirile în care acum funcţionează câteva secţii ale Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, imobil situat pe Bulevardul Independenţei din Bistriţa. În discuţie nu intră doar clădirile în sine, ci şi o suprafaţă importantă de teren care se întinde până în zona Centrului de Transfuzii. O parte din acest teren este în administrarea Primăriei Bistriţa, deci UCGNare şi aici depusă o astfel de cerere.

„Noi avem cerere depusă la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, dar trebuie completată documentaţia, în sensul că la cerere trebuie adusă o expertiză de la fondul de cadastru. Cererea a fost depusă la momentul oportun pe legile fondului funciar, mai precis pe Legea 10 din 2000, când s-a emis legea pentru retrocedarea imobilelor din intravilan. Am revenit asupra ei încă o dată cam în urmă cu vreo doi ani, însă de atunci este tot în discuţie. Nici acum nu este încă soluţionată. De altfel s-au depus cereri pentru tot ce au avut în proprietate comunele grănicereşti la primăriile pe raza cărora se află imobilele respective, inclusiv la Primăria Bistriţa”, declarapentru Gazeta de Bistriţa, preşedintele Asociaţiei Comunelor Grănicereşti, Mihai Mureşan, în august 2012.

Tot atunci, secretarul judeţului de la acea vreme, Iosif Redl spunea că problema este un spinoasă.

„Suntem doar în analize şi tratative. Ei marşează pe retrocedarea imobilului în natură. Oricum problema nu este chiar aşa uşor de rezolvat. În primul rând trebuie aduse documentele doveditoare. Apoi acolo au fost de-a lungul anilor făcute nişte lucrări, au fost adăugări … Nimeni nu mai ştie exact ce a fost când a fost preluată clădirea. Acum se fac expertizele necesare, plus că trebuie să vedem cât s-a investit acolo. Vă daţi seama că de 50-60 de ani acolo a fost tot spital. Ei au ceva acte la dosar, dar aşa cum am spus trebuie analizate cu rigoare ca să vedem exact ce se restituie şi ce nu se restituie”, preciza, în 2012, Iosif Redl.

 

spital independentei   Spitalul de pe Independentei 2 net

Din 2013, lucrurile au luat altă întorsătură

Culmea este că, la scurt timp după ce în 2012 a ajuns la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan a semnat o dispoziţie prin care recunoştea Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene calitatea de urmaş al vechii asociaţii grănicereşti şi totodată dispunea restituirea imobilelor revendicate. Un an mai târziu însă, Radu Moldovan anula dispoziţia anterioară, întrucât administraţia judeţeană ar fi intrat în posesia unor documente din care reieşea faptul că imobilele de pe Bulevardul Independenţei revendicate de grăniceri ar fi fost preluate de către stat în anul 1936, ca urmare a unor datorii ale AsociaţieiComunelor Grănicereşti, şi astfel nu s-ar mai fi încadrat în prevederile Legii nr.10/2001, în baza căreia puteau fi revendicate doar imobilele confiscate de regimul comunist după 1945.

Fiindcă ultima dispoziţie a preşedintelui CJ BN a rămas bătută în cuie, UCGN a acţionat Consiliul Judeţean în instanţă.

 

UCGN spune că e proprietar de drept

UCGN solicită judecătorilor Tribunalului Bistriţa-Năsăud anularea dispoziţiei din 2013 semnată de preşedintele Consiliului Judeţean, solicitând totodată restituirea în natură sau în echivalent bănesc a imobilelor revendicate de pe Bulevardul Independenţei.

În documentele depuse la dosarul cauzei, UCGN precizează că respectivele imobile au fost preluate de către stat în anul 1958, prin decizia nr. 14/1958 a Comitetului executiv al Sfatului Regional Cluj, şi prin adresa nr. 38/15.04.1958, documente în care se precizează că „bunurile imobile clădiri situate în oraşul Bistriţa trec în administrarea Întreprinderii de localuri şi locuinţe Bistriţa”.

Demersurile statului de preluare a imobilelor au început însă cu câţiva ani mai devreme.

Astfel, în 1952, Ministerul Gospodăririi Silvice a emis ordinul nr. 3086/30.12.1952 referitor la bunurile grănicereşti ce a fost transmis Direcţiei Regionale Silvice Cluj prin adresa nr. 140/27.01.1953, ordin în care ce cerea imperativ luarea în primire a tuturor celor 54 de „corpuri de casă” cu inventarul lor cu tot care au aparţinut Administraţiei Bunurilor Grănicereşti Năsăudene. Cele „54 de corpuri de casă” erau de fapt sediul Direcţiei Silvice a grănicerilor, care funcţiona în cele patru clădiri revendicate de pe Bulevardul Independenţei plus sediile ocoalelor silvice din subordine aflate în teritoriu.

Mai mult decât atât, UCGN arată că, în 1 august 1952 a fost desfiinţată Direcţia Silvică Bistriţa de Administrare a Pădurilor Grănicereşti (instituţie din subordinea Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene), ce îşi avea sediul în cele patru clădiri de pe actualul Bulevard Independenţei, spaţiul fiind închiriatde Asociaţia grănicerească, trei ani mai târziu, Spitalului Unificat Bistriţa, în schimbul unei chirii de aproape 10.000 lei.

Referitor la datoriile asociaţiei, invocate de Consiliul Judeţean, UCGN precizează că „în perioada 1924 – 1935, instituţiile ce au administrat şi exploatat pădurile grănicereşti, respectiv SC Regna, Casa Autonomă a Pădurilor şi Direcţia Silvică (n. r – toate în subordinea Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene), au acumulat datorii către stat. Ministrul Justiţieiîn consultare cu miniştrii Finanţelor, Agriculturii şi Domeniilor au propus o compensare a acestor datorii în schimbul celor trei mari imobile cu anexe cuprinse în CF nr. 4335 Bistriţa. Clădirile erau libere în 1935 pentru că prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2434/1934 de reînfiinţare a Direcţiei Silvice, guvernul stabileşte sediul acesteia la Năsăud, unde îşi avea sediul şi Asociaţia Grănicerească cu care trebuia să conlucreze mai eficient.

Conform Jurnalului Consiliului de Miniştri nr. 120 bis în 31.01.1936 s-a adoptat o hotărâre prin care s-a dispus următoarele:

  • Aprobarea în principiu a propunerii de compensare a datoriilor în schimbul celor trei clădiri şi anexe:
  • Perfectarea operaţiunii s-a prevăzut să se facă ulterior printr-o lege adoptată de Parlament la propunerea celor patru miniştri;

Se poate observa că nu s-a dispus trecerea în proprietatea statului a celor trei clădiri prin hotărârea de guvern sus-menţionată, aşa cum se menţionează în dispoziţia nr. 305/2013 (n.r. – dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud)”, se precizează în documentele depuse la dosarul din instanţă.

Potrivit UCGN, pentru finalizarea procesului de compensare, trebuia obţinută adeziunea tuturor celor 44 de comune grănicereşti, însă doar 9 au fost de acord, în timp ce 11 localităţi au respins propunerea guvernului, 12 au trimis adrese la prefectură în care au făcut referiri la hotărârile adoptate fără însă a se cunoaşte dacă şi-au dat acordul, iar pentru alte 13 localităţi nu s-au identificat hotărâri ale consiliilor locale.

 

CJ BN vine cu contra-argumente şi contestă calitatea de moştenitor al UCGN

De cealaltă parte, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud vine cu contra-argumente în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.

Astfel, deşi Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene susţine că are ca asociate cele 44 localităţi foste grănicereşti considerate comunităţi de avere şi nu unităţi administrativ-teritoriale, fiindcă cele 44 de localităţi nu corespund actualelor comune administrative, potrivit CJ BN, la dosarul privind înscrierea în Registrul asociaţiilor a Asociaţiei „Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene” există depuse la dosar adresele actualelor primării.

În sprijinul acestei afirmaţii, administraţia judeţeană mai dă ca exemplu şi o sentinţă pronunţată într-un dosar judecat la Judecătoria Năsăud, în 2011, în care UCGN s-a pronunţat în contradictoriu cu pârâţii, „fiind enumerate actualele unităţi administrativ-teritoriale, de exemplu: Oraşul Năsăud, prin Primar, Comuna Bistriţa-Bârgăului prin Primar”.

„În concluzie nu este real ce susţine petentaUniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene şi anume că din componenţa uniunii nu fac parte actualele unităţi administrativ-teritoriale. În consecinţă sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 2 din Legea 10/2001. (…)

Având în vedere prevederile art. 3 alin.1 lit. c din Legea 10/2001, prevederi care se referă la persoane juridice, proprietari ai imobilelor, învederăm instanţei că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege nici din acest punct de vedere”, se precizează în întâmpinarea Consiliului Judeţean.

Totodată, în acelaşi document se arată că notificarea depusă de UCGN prin care se revendicau imobilele de pe Bulevardul Independenţei este semnată de preşedintele Uniunii, Mihai Mureşan (n. r. – mandatul acestuia a expirat în 2014 şi nu a mai candidat din nou pentru funcţie, noul preşedinte fiind primarul comunei Salva, Gheorghe Onul) şi „nu de către proprietarii imobilelor înscrişi în Cartea Funciară”.

Astfel, CJ BN susţine că UCGN nu este titularul dreptului de proprietate public, ci doar subiectul care administrează această formă de proprietate.

 

Centrul pentru copii cu autism „Micul Prinţ”, prins la mijloc

Un aspect deosebit de delicat din acest caz este faptul că într-una din clădirile revendicate de UCGN, într-un spaţiu de 220 m.p.,îşi are sediul Asociaţia de Autism Europa Bistriţa – Centrul pentru recuperarea copiilor cu autism „Micul Prinţ”. Asociaţia a depus o cerere de intervenţie în acest dosar, întrucât viitorul în ceea ce priveşte funcţionarea activităţilor derulate în sediul deţinut pare unul nesigur. Asta în condiţiile în care, asociaţia a investit pentru îmbunătăţirea şi modernizarea clădirii nu mai puţin de 352.287 lei (circa 82.000 de euro). Mai mult decât atât, imobilul fiind obiectul unui litigiu în instanţă, asociaţia nu poate obţine nici fonduri în baza unor proiecte.

În 2012, Mihai Mureşan spunea că în momentul în care UCGN va deveni proprietară asupra imobilelor de pe Independenţei, se va încheia un contract de comodat cu titlu gratuit pentru ca „Micul Prinţ” să poată funcţiona cât se poate de mult.

„În momentul în care ni se retrocedează, noi dorim ca imobilul respectiv să rămână cu aceeaşi destinaţie care o are şi acum. Nu vrem să schimbă acolo nimic, având în vedere că acolo este şi un centru pentru autişti. De altfel, am discutat şi cu doamna respectivă (n. r. – Ana Dragu, cea care a înfiinţat Centrul pentru recuperarea copiilor cu autism „Micul Prinţ”), iar în momentul în care ni se retrocedează vom încheia un contract cu titlul gratuit pentru perioada în care acest centru va funcţiona acolo. La fel şi secţiile care sunt în subordinea Spitalului Judeţean pot să rămână acolo în continuare. Este vorba doar de schimbarea proprietarului”, declara Mihai Mureşan în urmă cu trei ani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.