În Bistriţa-Năsăud funcţionează deja 12 MHC-uri! Urmează şi altele

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud (APM BN) a primit, în perioada 2008 – 2014, în total 43 de solicitări privind emiterea unor acorduri sau autorizaţiei de mediu pentru construirea unor microhidrocentrale pe cursurile râurilor din judeţ, total din care au fost autorizate şi sunt în funcţiune 12 microhidrocentrale, iaralte 23 de microhidrocentrale au primit acordul de mediu şi sunt în diferite faze de construcţie, spune şeful instituţiei, Sever Roman.

Într-un raport al World Wide Fund for Nature România (WWF România) dat publicităţii anul trecut, în perioada 2009 – 2012 nu mai puţin de 35 de solicitări au fost depuse la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud pentru amenajări hidroenergetice pe râurile din judeţ. Din acest număr total, doar şase investiţii figurau ca finalizate.

În goana după obţinerea de certificate verzi acordate gratuit de statul român producătorilor de energie din resurse regenerabile, numeroase companii din România, şi nu numai, au întocmit proiecte pe care le-au depus la agenţiile de mediu în vederea obţinerii de autorizaţii.

Potrivit legilor în vigoare, unei microhidrocentrale i se acordă câte 3 certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră produs în sistemul energetic naţional. Certificatele verzi însă sunt tranzacţionate la bursă valoarea unui astfel de certificat 27 şi 55 euro. În final însă costul acestor certificate sunt suportate de consumatori, costuri care încarcă cel mai mult factura pentru energie electrică.

Sever Roman: 12 MHC-uri funcţionează acum în BN

Într-o şedinţă a Colegiului Prefectural, şeful APM BN, Sever Roman a prezentat un raport cu privire la impactul asupra mediului determinat de microhidrocentralele de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud. Din respectivul document reiese faptul că în perioada 2008 – 2014 au fost depuse 43 de solicitări privind emiterea unor acorduri sau autorizaţiei de mediu pentru construirea unor microhidrocentrale pe cursurile râurilor din judeţ. Din acest număr total, 12 au primit autorizaţie de mediu, deci tot atâtea MHC-uri sunt în funcţiune, în timp ce alte 23 au primit deocamdată acordurile de mediu, 3 acorduri de mediu sunt în procedură, iar alte 5 au fost respinse.

Din cele 35 de microhidrocentrale avizate până acum, 16 se află în situl Natura 2000, în zona de protecţie, cele mai multe fiind în zona Cuşma (11 microhidrocentrale), alte trei sunt construite pe Someşul Mare Superior şi două în Munţii Rodnei.

Până în 2012 erau doar 6 funcţionabile

Potrivit WWF România, în perioada 2009 – 2012 au fost puse în funcţiune şase microhidrocentrale.

Una dintre acestea funcţionează pe râul Budac şi aparţine SC Rott Haus Construct SRL cu sediul în Gherla. Firma aparţine lui Ioan Raţiu, care este asociat şi în alte firme cu acelaşi obiect de activitate – producerea de energie electrică – dar şi unui binecunoscut om de afaceri bistriţean, Vasile Roş, care deţine CML.RO SRL.Proiectul include două tronsoane, din care primul – MHC Budac I – a fost pus în funcţiune din luna iunie a anului 2011, iar cel de-al doilea – MHC Budac II – avea în vara lui 2012.

Aceeaşi firmă intenţionează să dea în funcţiune şi un al treilea tronson – MHC Budac III –, cu o putere instalată de 1,29 MW, pentru care APM BN a emis decizia de încadrare.

O altă companie care a investit în construirea de microhidrocentrale pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud este arhicunoscuta SC Hidroelectrica SA, ajunsă între timp în procedură de reorganizare judiciară. Potrivit datelor WWF România, Hidroelectrica SA figura în Bistriţa-Năsăud cu două investiţii în stare de funcţiune. Este vorba de o centrală hidroelectrică amenajată tot pe râul Budac – CHEMP Budac I – şi o alta situată în aceeaşi zonă – CHEMP Bolovani. În vara anului 2013 însă cele două investiţii au fost vândute la pachet împreună cu MHC Bistriţa, de Hidroelectrica SA, unei firme din Braşov – SC Mineral Oil SRL ce aparţine oamenilor de afaceri Iorgu Ganea şi Costel Comana (care s-a sinucis între timp).

Pe lista WWf Romania mai figura o investiţie în funcţiune, cea a SC Elerex SRL din Maieru, care a amenajat o exploatare hidroenergetică pe râul Anieş, afluent al Someşului Mare. Firma aparţine unor oameni de faceri din Maieru, Cirilă Raţiu şi Ioan Raţiu şi are ca obiect de activitate, evident, producţia de energie electrică. Se pare însă că firmei nu i-a mers prea bine în şapte ultimii ani, aceasta înregistrând pierderi, conform listafirme.ro.Cirilă Raţiu deţine însă încă o firmă cu acelaşi obiect de activitate – SC Elerex Hidro SRL, cu sediul tot în Maieru, care în 2012 a înregistrat un profit de peste 390.000 lei la o cifră de afaceri de peste 800.000 lei. Anul 2014 însdă nu a fost unul foarte profitabil, întrucât cifra de afaceri a scăzut la circa 133.000 lei, precum şi profitul care a ajuns la aproximativ 40.000 lei.

Pe râul Cobăşel, afluent al Someşului Mare în zona comunei Şanţ, funcţionează o altă microhidrocentrală, investiţie ce aparţine SC Silvania Internaţional SRL din Lunca Ilvei. Firma, ce figurează pe numele Virginiei Farcaş, face parte din grupul de firme Mis Group condus cu mână de fier de Emil Iugan.

Potrivit WWF Romania, dintre firmele care au proiecte depuse la APM BN, în perioada 2009 – 2012, şi au obţinut acordul de mediu în 2010, se numără SC Elcata SRL firmă cu sediul în Ghimbav, judeţul Braşov. Aici regăsim pe post de asociat chiar pe socrul premierului Victor Ponta – senatorul PSD Ilie Sîrbu. El mai are doi asociaţi, pe Dănuţ Frunză, originar din Braşov, şi al cărui nume apare în rechizitoriul procurorilor DNA ce a stat la baza arestării judecătorului de la Curtea Constituţională – Toni Greblă, dar şi pe Gheorghe Catarig, originar din Năsăud. Pe numele firmei braşovene au fost depuse la APM BN nu mai puţin de trei proiecte pentru amenajări hidroenergetice – unul pe pârâul Maria Mare în comuna Şanţ, un altul pe râul Someşul Mare, iar cel de-al treilea viza o investiţie pe pârâul Strâmba un afluent al râului Sălăuţa.

Va intra curând în funcţiune

Din 2013 a început să fie construită o altă microhidrocentrală, de data aceasta pe râul Someşul Mare, investiţie care este derulată de SC Acord Impex SRL Năsăud. Firma care acum figurează pe numele Ioan Rus, a aparţinut până în acel an actualului primar al Năsăudului Mircea Romocea, care de fapt a făcut primele demersuri, în 2008 – 2009, pentru a pune pe picioare investiţia de pe Someşul Mare.

Protocol rămas în aer

La începutul lunii ianuarie 2014, WWF România reuşise să semneze un protocol cu Ministerul Apelor şi Pădurilor condus de Lucia Varga, prin care ministrul delegat s-a angajat să suspende începând cu ultima zi a aceleiaşi luni autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate şi să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste investiţii nu pot fi realizate. După plecarea Luciei Varga din fruntea ministerului nu s-a mai auzit nimic despre acest protocol.

Pe site-ul WWF Romania este însă publicată o hartă pe care sunt inserate toate punctele în care au fost sau vor fi construite foarte probabil MHC-uri. În zona judeţului Bistriţa-Năsăud apar peste 60 astfel de puncte, majoritatea reprezentând MHC-uri cu o putere instalată necunoscută.