În Bistriţa-Năsăud, 9 persoane au fost condamnate la pedeapsa cu închisoarea pentru corupţie, în perioada 2010-2014, judeţul fiind printre cele mai „curate” din ţară din acest punct de vedere, cu un indice de 0,31 condamnări la 10.000 de locuitori. Deşi discutăm despre infracţiuni de corupţie, pentru 6 dintre persoanele condamnate instanţa a fost ceva mai blândă, având în vedere că au primit închisoare cu suspendare, în timp ce restul de trei au fost încarcerate.
Pe harta corupţiei locale, Bistriţa-Năsăud este unul dintre cele mai curate judeţe. Cel puţin asta reiese din analiza întocmită de Societatea Academică din România şi portalul România Curată. Liderul incontestabil în topul corupţiei locale este Bucureştiul, cu 4,71 condamnări la 10.000 de locuitori, urmat de judeţele Maramureş (cu 3,36 indice de corupţie), Bacău (3,21), Caraş-Severin (2,57) şi Giurgiu (2,56). Cele mai puţine condamnări definitive au vizat fapte de corupţie comise în Sălaj (cu 0,09 indice de corupţie), Mehedinţi (0,23), Teleorman (0,26) şi Botoşani (0,27) şi Bistriţa-Năsăud (0,31). În Bistriţa-Năsăud, 66,67% sunt condamnări cu suspendare, 33,33% dintre cazuri au fost implicate fonduri UE, 44,44% dintre cazuri condamnaţii lucrau în sectorul public şi 22,22% aveau funcţie de conducere.
Tata Jean, 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare
Una dintre persoanele anchetate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie care ulterior a fost trimisă în judecată şi a fost condamnată la pedeapsa cu închisoarea este Jean Pădureanu – fostul preşedinte al Gloriei Bistriţa.
Tata Jean, cum mai este cunoscut printre bistriţeni, a fost trimis în judecată în octombrie 2008, după ce procurorii l-au acuzat de înşelăciune, evaziune fiscală, în formă continuată şi spălare de bani. Până să îşi primească sentinţa, în martie 2014, au trecut nu mai puţin de 65 de luni. Jean Pădureanu a fost condamnat la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.
„Condamnă pe inculpatul Pădureanu Jean, fost președinte al Clubului de fotbal „Gloria Bistrița”, la pedeapsa de4 ani și 8 luni închisoare și interzicerea atât pe perioada executării pedepsei cât și pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie (reprezentant al unui club de fotbal), ori de a desfășura o activitate de care s-a folosit pentru săvârșirea a:două infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave,spălare a banilor și evaziune fiscală”, este decizia judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti.
Fostul preşedinte al Gloriei a fost trimis în judecată alături de alte nume grele din fotbalul românesc – Gheorghe Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Gheorghe Popescu, Ioan Becali, Victor Becali şi Gheorghe Neţoiu – în celebrul Dosar al transferurilor, toţi cei implicaţi fiind acuzaţi de faptul că în urma transferurilor unor jucători de fotbal, ar fi declarat sume de transfer mult mai mici decât cele reale, păstrând banii pentru ei și plătind un impozit mai mic decât cel cuvenit. Potrivit procurorilor, activităţile s-ar fi făcut prin intermediul unor off-shore-uri din străinătate, tranzacţiile ilegale desfăşurându-se în perioada 1997 – 2005, tranzacţii care ar fi produs statului un prejudiciu de 1,5 milioane de dolari, iar cluburile de fotbal din Liga 1 ar fi fost prejudiciate de peste 10 milioane de dolari.
În ceea ce îl priveşte pe Jean Pădureanu, procurorii precizau în rechizitoriu că„în calitate de preşedinte al clubului Gloria Bistriţa, la solicitarea lui Becali Ioan şi Becali Victor, a acceptat vânzarea drepturilor de transfer ale jucătorilor Ganea Ionel şi Sânmărtean Lucian în favoarea firmelor olandeze de tip SRL Phoenix şi Intermark. În acest mod, transferul lui Ganea Ionel, în valoare totală de 2.000.000 USD a fost diminuat la suma de 600.000 USD – sumă înregistrată în contabilitatea clubului bistriţean, iar transferul lui Sânmărtean Lucian, în valoare totală de 600.000 USD, a fost înregistrat în fals ca fiind de 300.000 USD, inculpatul primind în contul personal suma de 105.000 USD de la firma Intermark”.
Moisil, închisoare pentru deturnare de fonduri UE
Al doilea pe lista corupţilor din Bistriţa-Năsăud este Leontin Moisil, om de afaceri din comuna Şanţ, care a fost acuzat de procurorii DNA de deturnarea de fonduri de la UE şi fals în declaraţii. Procurorii au dispus, în februarie 2011, trimiterea în judecată a lui Leontin Moisil, administrator la SC Ieromar Comserv SRL Şanţ, pentru nereguli grave în gestionarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE şi fals în declaraţii.
Potrivit procurorilor DNA, Leontin Moisil, care fusese condamnat deja în momentul primirii finanţării pentru evaziune fiscală şi fals în înscrisuri în două dosare, a dat declaraţii false în 2007, atunci când a încheiat contractul de finanţare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Moisil a primit de la Ministerul Dezvoltări Regionale şi Turismului 160.013,74 euro ca să dezvolte activităţi de colectare a deşeurilor din Bazinul superior al Someşului, însă ela folosit banii pentru datorii anterioare ale firmei sale, credite bancare, leasing-uri pentru autoturismele pe care le utiliza, dar şi pentru alte cheltuieli personale.
În septembrie 2014, Leontin Moisil a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoareși interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât și pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea infracţiunilor concurente de: folosire sau prezentare de documente sau declaraţii false inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene și fals în declaraţii. De asemenea, acesta a fost obligat să plătească în solidar cu societatea pe care a administrat-o, SC Ieromar Comserv SRL, Ministerului Dezvoltări Regionale şi Turismului suma de 144.344,41 lei reprezentând cofinanţare de la bugetul de stat, suma de 120.010,30 euro reprezentând fonduri PHARE, suma de 150,01 euro reprezentând comision bancar suportat de minister la virarea fondurilor PHARE, dobânzile acumulate în contul proiectului şi dobânzile de întârziere calculate de la data expirării termenului de plată acordat de partea civilă – 09.06.2009 şi până la achitarea integrală a debitului, respectiv 11,51 Euro/zi pentru fondurile PHARE şi 52,24 lei/zi pentru cofinanţarea de la bugetul de stat.
Ilieşi, 3 ani şi 6 luni cu executare
Fostul director al Finanţelor Publice bistriţene, Sabin Ilieşi, se află şi el pe lista corupţilor din Bistriţa-Năsăud şi a fost trimis în judecată în 2009, însă la data comiterii faptelor deţinea funcţia de consilier judeţean.
În sarcina lui Ilieşi, procurorii au reţinut două infracţiuni de trafic de influenţă, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 – folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, ori a funcţiei de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.
După un proces care s-a întins pe perioada a circa cinci ani, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au pronunţat sentinţa:
Condamnă pe inculpatul Ilieşi Sabin, la data faptelor consilier judeţean în cadrul Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud și prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât și pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și de a ocupa funcţia și a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea în concurs a 2 infracţiuni de trafic de influenţă, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, ori a funcţiei de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată.
Alţii au primit cu suspendare
În acelaşi dosar au mai fost inculpate încă şase persoane – Corina Moga, Alina Moga, acuzate de complicitate la trafic de influenţă, Ioan Bătrâncea, Florin Dumescu, Dorel Vit şi Marin Burtică – acuzaţi de fals material în înscrisuri oficiale.
Ioan Bătrâncea şi Corina Moga figurează şi ei pe lista corupţilor din Bistriţa-Năsăud. Bătrâncea, cadru universitar al Facultăţii de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, este cel care l-a ajutat pe Sabin Ilieşi să întocmească mai multe documente false, din care să rezulte faptul că a câştigat un concurs de grant multianual de tip A. Astfel, Bătrâncea ar fi redactat în fals un proces verbal de validare a concursului de granturi înregistrat la Universitatea de Vest Vasile Goldiş cu numărul 2220/03 in mai 2007. Acelaşi profesor universitar ar fi redactat tot in fals, potrivit procurorilor, un înscris intitulat „Sinteza rezultatului concursului de granturi” multianuale desfăşurat în perioada 1-30 aprilie 2007. Pentru a fi acoperiţi, între Universitatea de Vest şi SC Tehton SA Bistriţa, firma omului de afaceri Ioan Ilişuan, s-a încheiat un contract de finanţare pentru proiecte multianuale de cercetare ştiinţifică, finanţate din resurse private, în valoare de aproape 10.000 de lei. Întâmplător sau nu, Ioan Ilişuan, împreuna cu soţia sa, Gabriela, erau studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice Bistriţa din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad. Însă, întrucât grantul nu era obţinut prin concurs, acesta nu putea fi luat în considerare. În cursul lunii iunie 2007, se mai arăta în rechizitoriu, Ilieşi i-ar fi comunicat lui Bătrâncea numele cadrelor didactice universitare ce urmau sa fie menţionate în respectivele înscrisuri. Potrivit documentului DNA, tot în cursul lunii iunie 2007, Sabin Ilieşi a depus la dosarul său pentru obţinerea titlului de conferenţiar universitar cele două înscrisuri falsificate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Ioan Bătrâncea la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, pentru săvârşirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Corina Moga, fost şef serviciu la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa Năsăud, a fost şi ea condamnată în acelaşi dosar la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, pentru săvârşirea infracțiunii de trafic de influenţă, în forma complicității. Pentru acuzaţii identice, aceeaşi pedeapsă a primit-o şi Alina Moga (cumnata Corinei Moga), dar care nu a fost amintită în lista neagră a corupţilor din Bistriţa-Năsăud. Potrivit procurorilor, Corin Moga şi Alina Moga ar fi intervenit pe lângă Sabin Ilieşi pentru ca acesta să-l influenţeze pe şeful Gărzii Financiare în vederea întocmirii unor acte de control favorabile unei societăţi comerciale administrată de o amică a celor două. În schimbul serviciilor sale, Ilieşi a primit în două tranşe suma de 6.000 de euro, dar fiindcă nu a mişcat un deget, prietena cumnatelor Moga a devenit în final denunţătoarea fostului şef al Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud.
Oameni de afaceri, condamnaţi cu suspendare pentru fals şi uz de fals
Alte două nume de pe lista corupţilor din Bistriţa-Năsăud sunt cele ale lui Ioan Paşcu şi Mihăiţă-Ionel Arpăşteuan, ambii inculpaţi într-un dosar penal pentru fals şi uz de fals în vederea obţinerii de finanţări din fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Paşcu Ioan era administrator la SC ANCO S.R.L. Anieş, firmă beneficiară a unui contract de asistenţă financiară nerambursabilă, în cadrul programului PHARE 2000, pentru implementarea proiectului privind „Valorificarea optimă a potenţialului sursei de apă minerală nr. 2, Hojda din loc. Anieş”, proiect ce avea ca obiectiv principal creşterea capacităţii de îmbuteliere şi îmbunătăţire a calităţii apei, prin amenajarea de spaţii tehnologice, achiziţionarea unei linii de îmbuteliere cu o capacitate mai mare, crearea de noi locuri de muncă, într-o zonă defavorizată. Cu complicitatea lui Mihăiţă Ionel Arpăşteuan, asociat şi administrator la mai multe societăţi comerciale din Bistriţa-Năsăud, Paşcu a prezentat Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord – Vest Cluj Napoca date false atât în raportul financiar şi raportul tehnic, împreună cu documente justificative false (facturi fiscale, procese verbale de recepţie, contracte de muncă, acte contabile), cât şi cu ocazia verificărilor la faţa locului efectuate de către reprezentanţii ADR-NV. Astfel, Ministerul Dezvoltării a fost prejudiciat cu peste 23.000 de euro.
Atât Paşcu, cât şi Arpăşteuan au fost condamnaţi la câte 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 ani.
Doctorul Rebeleanu e şi el pe lista neagră
Codrin Rebeleanu, medic legist şi fost şef al Serviciului de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud, este un alt personaj de pe lista neagră a corupţiei din judeţ. După un proces care a durat trei ani, Rebeleanu a fost condamnat 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Medicul a fost trimis în judecată de procurorii DNA în martie 2007. Potrivit procurorilor, Rebeleanu a pretins suma de 500 euro de la o persoană în schimbul eliberării unui certificat medico-legal favorabil denunţătorului care comisese un accident rutier soldat cu victimă.
“Iniţial, în calitatea sa de medic legist, inculpatul Rebeleanu Codrin Horea a eliberat un certificat medico-legal pe numele victimei accidentului din care rezultă că numărul de zile de îngrijiri medicale acordate era de 50-55, cu reexaminare la 30 de zile. Ulterior persoana denunţătoare (autorul accidentului) şi victima s-au împăcat. În momentul în care denunţătorul s-a prezentat pentru definitivarea concluziilor medico-legale, inculpatul Rebeleanu Codrin Horea a condiţionat nemajorarea zilelor de îngrijiri medicale de primirea sumei de 500 euro. Precizăm că, potrivit legii, împăcarea părţilor înlătura răspunderea penală, numai dacă vătămarea corporală provocată de accident necesită pentru vindecare un număr mai mic de 60 zile de îngrijire”, se arată în rechizitoriu.
Ultimul pe listă este Ioan Gălan, care la data comiterii faptelor era angajat al Ministerului Apărării Naţionale. Acesta a fost trimis în judecată în 2011, alături de alte 110 cadre militare, printre care şi doi generali, pentru fraudarea concursurilor pentru ocuparea unor posturi de maiştri militari şi subofiţeri.
Plutonierul major Ioan Gălan a fost condamnat, în 2012, la 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare condiționată, pe un termen de încercare de 3 ani și 2 luni, pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență.
