Daniel Frăsincari în război cu CJ BN!

• Fostul director al Camerei Agricole cere în instanţă anularea actelor în baza cărora a fost demis din funcţie

Daniel Frăsincari a acţionat în instanţă, la finele lunii ianuarie, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud pentru anularea actului prin care el a fost demis din funcţia de conducere a Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud. În luna iulie a anului trecut, activitatea lui Frăsincari în fruntea Camerei Agricole a fost evaluată de vicepreşedintele Alexandru Pugna, care a considerat că aceasta nu merită mai mult de nota 2. Două luni mai târziu, în septembrie Frăsincari a fost demis de la conducere, însă acesta nu şi-a pierdut doar funcţia, ci şi locul de muncă din instituţia respectivă.

Nota pe care a primit-o Frăsincari ar fi de fapt cartonaşul roşu pentru… „trădarea” PSD de acum câţiva ani, pe care Radu Moldovan nu a putut-o uita. Raportul de evaluare a fost atacat Daniel Frăsincari în instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, în luna septembrie a anului trecut, cu puţin timp înainte ca aleşii judeţeni să voteze în legislativul judeţean documentul cu pricina şi să îl demită din funcţie.

Demiterea lui Daniel Frăsincari de la conducerea Camerei Agricole a fost încă o dovadă că PSD şi Radu Moldovan şi-au întins tot mai mult tentaculele peste instituţiile deconcentrate pentru a-şi impune acoliţii. Într-un număr din 2014 al Gazetei de Bistriţa precizam care sunt directorii de sorginte liberală care urmau să zboare din posturi – cu demisii sau prin demiteri. Însă nu doar liberalii mai ocupau posturi prin deconcentrate, ci şi doi democrat-liberali încă pe atunci – Otilia Berbecari – Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM BN, şi Daniel Frăsincari – Camera Agricolă. Un alt director care le-a stat precum cuiul în coastele social-democraţilor a fost Ştefan Mureşan, şi el susţinut de PDL, care a ocupat scaunul de şef al Agenţiei pentru protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, pe care l-a părăsit prin pensionare. Asta după ce pesediştii lui Radu Moldovan au încercat ani buni de zile să îl zboare din funcţie. Nu le-a mers figura, fiindcă Mureşan a câştigat în instanţă, dovedindu-le că nu poate fi demis din funcţie după cum visează unii peste noapte. Povestea este oarecum similară şi în cazul Otiliei Berbecar, care a avut de înfruntat hărţuielile pesediste.

Un alt director zburat din funcţie şi înlocuit de un pesedist este liberalul Maxim Pop, care din 2013 până la finele lunii noiembrie 2014 a condus Comisariatul Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud. În locul acestuia a fost numit Marius Cristian Niculae, fiul primarului comunei Coşbuc – Niculae Anghel. Maxim Pop a acţionat şi el în instanţa de contencios administrativ conducerea centrală a Gărzii de Mediu, primul termen fiind stabilit pe 6 martie 2015.

Petru Drăgan, şi el membru PNL, a condus din 2013 până la finele anului trecut Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, când a demisionat din funcţie. Deocamdată, pe post de interimar este Toader Hăbălău, preferatul PSD.

Cu bani la limita de supravieţuire, i s-a cerut performanţă

Daniel Frăsincari nu a scăpat de demiterechiar dacă instituţia pe care a condus-o se află în subordinea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, iar banii au fost la limita supravieţuirii. Lui Daniel Frăsincari i s-a propus cu ceva vreme bună înainte de momentul „H” să elibereze funcţia de conducere a Camerei Agricole de bună-voie şi nesilit de nimeni la schimb cu un post de execuţie în cadrul aceleiaşi instituţii. Cum conducerea CJ BN s-a izbit de un refuz din partea lui Frăsincari, a fost începută ofensiva. Astfel, în luna februarie anul 2014 a avut loc o primă evaluare a activităţii pe anul 2013 a directorului Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud Daniel Frăsincari.

Asta, în condiţiile în care în 2013, bugetul Camerei Agricole a avut de suferit din cauză că Guvernul viza modificarea organizării şi atribuţiilor acestor instituţii în întreaga ţară, punându-se accent pe autofinanţare în baza acordării unor servicii de consultanţă fermierilor. Acest lucru nu a fost posibil de realizat dar a fost suficient cât să bage beţe în roţile Camerelor agricole.

În Bistriţa-Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a asigurat Camerei Agricole, în 2013, buget doar pentru primele patru luni, adică din ianuarie până în aprilie şi doar pentru partea de funcţionare a instituţiei. Din aprilie şi până în septembrie CJ BN nu a plătit angajaţilor Camerei Agricole nici măcar salariile, astfel că ce să discutăm despre performanţă. Mai mult decât atât, lipsa bugetului a dus la acumulare de penalităţi pentru taxele datorate statului.

Evaluarea din februarie 2014 a fost contestată fiindcă nu a fost făcută legal, fiindcă aceasta a fost făcută în lipsa lui Frăsincari, aflat în concediu. O a doua evaluare a avut loc în luna iulie, nota acordată directorului Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud fiind de 1,98 şi calificativul „nesatisfăcător”.

Evaluare contestată

Daniel Frăsincari nu a fost însă de acord cu raportul de evaluare întocmit de Alexandru Pugna, considerând nu au fost respectate prevederile legale, dar nici nu s-a ţinut cont de resursele financiare pe care Camera Agricolă le-a avut la dispoziţie în 2013. Drept urmare respectivul raport a fost contestat, într-o primă fază, la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, dar fiindcă nu s-a primit un răspuns favorabil, pe 14 august, Daniel Frăsincari a depus o acţiune în instanţa de contencios administrativ.

„Urmărind obiectivele stabilite în perioada de evaluare, se poate observa că acestea nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art. 111 din HG nr. 611/2008, nefiind cuantificabile, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu sunt realiste, întrucât nu au avut în vedere succesiunea în timp a legii şi nici resursele financiare, fiind apreciate în mod subiectiv de către evaluator”, precizează Daniel Frăsincari în contestaţia depusă în instanţa de contencios, aducând totodată şi explicaţiile necesare.

Mai mult decât atât, „fişa de evaluare a performanţelor profesionale trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, motivarea calificativului acordat în baza criteriilor de evaluare din Normele metodologice de evaluare a activităţii profesionale”, mai scris Frăsincari în contestaţie, întrucât respectivele motivări lipsesc cu desăvârşire.

Radu Moldovan nu l-a iertat

Daniel Frăsincari susţine că la baza demiterii sale din funcţie de către conducerea CJ BNstă o istorie mai veche, un conflict care a avut loc în 2009 între el şi Radu Moldovan, în perioada alegerilor prezidenţiale. La acea vreme, Daniel Frăsincari era membru PSD. Cu un an înainte, la alegerile locale din 2008, chiar a candidat pentru funcţia de primar al comunei Livezile, fără succes însă. Potrivit lui Frăsincari, în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, cu puţin timp înainte de ziua votului, Radu Moldovan i-a cerut să schimbe oamenii numiţi din partea social-democraţilor şi avizaţi de Biroul Electoral Judeţean în secţiile de votare din comuna Livezile, fiindcă cei pe care îi voia şeful PSD BN ar fi adus, vezi-Doamne, mult mai multe voturi. Daniel Frăsincari a refuzat fiindcă nu a vrut să fie precum „o perie de şters papucii” în faţa oamenilor cărora le-a propus să facă parte din partea PSD în comisiile de votare. Pretenţiile lui Radu Moldovan au avut ca efect plecarea din PSD a lui Frăsincari şi înscrierea în PDL, pentru care de altfel până în ziua votului pentru alegerea preşedintelui a făcut campanie electorală.

La acea vreme, Daniel Frăsincari era deja angajatul Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud, iar în 2011, pe când la cârma CJ BN era Liviu Rusu, a reuşit să obţină funcţia de director executiv în baza concursului organizat pentru acest post. În baza reuşitei de la concurs, Frăsincari a fost numit la conducerea Camerei Agricole prin dispoziţia preşedintelui CJ BN Liviu Rusu, care avea la îndemână această pârghie legală.

Până la venirea PSD la guvernare a fost linişte în Camera Agricolă, însă după momentul iunie 2012 lucrurile s-au schimbat. Potrivit lui Daniel Frăsincari, conducerea Consiliului Judeţean BN a început să facă presiuni asupra sa pentru a renunţa de bună-voie la funcţie.

„De când este preşedintele Consiliului Judeţean, eu cu Radu Moldovan am avut doar două discuţii. Una a avut loc într-o şedinţă oficială, când m-a impresionat discursul lui cu privire la activitatea din instituţiile statului, el atacând modul mafiot în care lucrează unii angajaţi puşi pe făcut bani în interesul propriu. A doua oară a fost când m-a chemat la el şi mi-a spus să îmi dau demisia fiindcă el nu poate lucra cu mine deoarece l-am trădat. S-au făcut şi presiuni publice mai ales atunci când Alexandru Pugna era în campanie electorală la parlamentare”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, anul trecut, Daniel Frăsincari.

La finele lunii ianuarie, Daniel Frăsincari a acţionat CJ BN în instanţa de contencios administrativ de data aceasta pentru anularea hotărârii prin intermediul căruia el a fost demis din funcţie. Asta în timp ce procesul pentru anularea raportului de evaluare merge mai departe.