Controalele nu i-au speriat pe proprietarii de cabane de la Colibiţa: turismul se face tot „la negru”

La un an de la înfiinţarea unei comisii menite să facă ordine la Colibiţa, lucrurile par să stea tot aşa: cei care plătesc taxa hotelieră şi au locurile înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Turism pot fi număraţi pe degete, iar proporţia celor care fac turism „la negru” este covârşitoare.

În luna iulie a anului 2014, Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a venit cu ideea de a constitui o comisie specială pentru evaluarea stării „de sănătate” a localităţii Colibiţa. Comisia în cauză trebuia să identifice şi paşii necesari pentru ca deja celebra localitate să devină staţiune.

Astfel, în cursul acestui an, au urmat o serie de controale desfăşurate de această comisie, care a colaborat cu Apele Române, Garda de Mediu, dar şi Primăria Bistriţa-Bârgăului, Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi Jandarmerie.

Obiectivul principal al acestei comisii a fost transformarea Colibiţei într-o staţiune turistică de interes local, iar obiectivele specifice sunt: stabilirea regimului juridic al lacului şi a zonei adiacente, identificarea proprietarilor şi inventarierea proprietăţilor.

De asemenea, comisia şi-a propus identificarea şi „eliberarea” căilor de acces la lac, problemă semnalată de către societatea civilă de mai mulţi ani, dar şi identificarea şi eliminarea potenţialelor surse de poluare a apei.

Comisia a pus la punct şi un regulament de exploatare a apelor, care să stabilească clar regulile şi sancţiunile aplicate în cazul nerespectării acestor reguli. De curând s-a încheiat şi lucrarea de cadastrare şi întabulare a lacului.

„De acum vom şti şi care sunt limitele şi care sunt zonele de protecţie, pentru că 80% dintre borne nu mai sunt la locul lor, foarte mulţi cetăţeni au fost păcăliţi atunci când au cumpărat pentru că era borna mai jos şi li se măsura mai mult teren. Acum, pe sistem GIS nu mai poate exista acest risc pentru viitorii proprietari, pentru că îi dă coordonatele reale ale bornei”, a explicat subprefectul Ovidiu Frenţ.

Complexitatea problemelor este pe măsura ambiţiilor…

Recent, comisia a prezentat şi rezultatele acestor controale, care nu fac altceva decât să sugereze că s-a ţinut cont şi de şefii din administraţie care deţin terenuri şi proprietăţi acolo, asta deşi subprefectul Ovidiu Frenţ s-a bătut cu pumnul în piept că nimeni nu va fi iertat, indiferent de rang.

„Complexitatea problemelor este pe măsura dorinţei de a transforma o acumulare de apă în staţiune turistică de interes local, lucru care este prevăzut şi în strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud,” a fost concluzia lui Ovidiu Frenţ, făcută cunoscută chiar cu ocazia conferinţei de presă în care se anunţau rezultatele controalelor.

Cu lista de proprietari de la Primăria Bistriţa-Bârgălui în mână, prima constatare a fost că nu toate construcţiile au fost edificate aşa cum ar fi trebuit după nişte reguli urbanistice clare, asta pentru în urmă cu câţiva ani sau chiar decenii nu a existat un Plan Urbanistic Zonal şi un Plan Urbanistic General.

Deşi în momentul în care priveşti malurile lacului Colibiţa ai impresia că numărul celor care au cabane în zonă trece cu lejeritate de 500, se pare că sunt doar 265 de construcţii. Cel puţin atâtea a identificat comisia, care a luat la puricat localitatea mai bine de un an de zile.

Odată identificate construcţiile, comisia a vrut să facă o fişă la fiecare imobil, care să conţină detalii despre ce include clădirea în cauză, existenţa unei alimentări cu apă, a unei fose septice, a unei bărci şi a unui ponton, precum şi a unui contract de salubrizare.

Oficial, din cei peste 250 de proprietari de construcţii doar 4 fac turism

Ei bine, doar 80 astfel de fişe au fost întocmite, doar 156 de proprietari fiind găsiţi acasă de către comisie. Restul nu s-au sincronizat cu vizitele inspectorilor, astfel că au rămas „nefişaţi”.

Cu ocazia aceasta am aflat că numărul celor din afara judeţului Bistriţa-Năsăud care deţin proprietăţi la Colibiţa se apropie de 50%. Printre ei se numără şi mulţi străini: francezi, nemţi, danezi şi chiar belgieni, care deşi deţin proprietăţi într-una dintre cele mai căutate şi scumpe locuri din Bistriţa-Năsăud sunt destul de discreţi, cu mici excepţii.

De asemenea, au fost identificate 22 de pensiuni cu regim turistic construite prin PNDR. Nici acestea nu sunt încă înregistrate la Autoritatea Naţională de Turism şi nu plătesc taxa hotelieră, pentru că majoritatea sunt încă în implementare, nu sunt terminate şi sunt doar în curs de autorizare.

După trecerea în revistă a acestor detalii s-a ajuns şi la problema arzătoare a localităţii Colibiţa: turismul e în floare… însă este în mare parte cenuşiu. Mulţi maschează turismul nefiscalizat în spatele unor case de vacanţă care ar fi doar pentru uz propriu.

„Ştim cu toţii că practic nu găseşti un loc de cazare şi că sunt şi persoane fizice care în momentul în care te duci îţi spun că e un prieten din Târgu Mureş cazat cu familia. Eu sunt convins că se face turism la negru în Colibiţa şi trebuie să găsim o metodă de a-l reglementa. Ştim cu toţii că nu poţi să găseşti locuri de cazare dacă vrei decât cu nu ştiu câte luni înainte”, a precizat subprefectul Ovidiu Frenţ.

Numărul celor care plătesc această taxă hotelieră este ridicol. Potrivit primarului comunei Bistriţa-Bârgăului, doar patru unităţi plătesc taxa hotelieră. Culmea, numărul nu a crescut deloc de anul trecut de când primarul îşi striga public nemulţumirile şi de când comisia a început controalele. Este vorba despre „Lumina Lacului”, „Ariniş”, „Fisherman`s” şi „Giulia”.

Şapte drumuri de acces la lac… şi aproape toate private

Oficial, pe partea dreaptă a lacului sunt patru drumuri de acces la lac, iar pe partea stângă mai sunt trei. Acestea există, însă nu sunt deloc publice aşa cum apar ele pe hârtie.

Cel mult pe două astfel de drumuri nu te întreabă nimeni de sănătate atunci când vrei să admiri lacul de aproape. Restul sunt blocate de către proprietarii terenurilor în cauză, deşi primarul Vasile Laba spune că îngrădirea accesului la lac cu ajutorul unor bariere nu este legală, iar taxarea accesului nici atât. Unul dintre propritarii de cabane ar taxa accesul la lac cu 5 lei.

Potrivit primarului Vasile Laba, cu unul dintre proprietarii de terenuri şi unităţi de cazare din zonă este chiar în proces pe o problemă de acest gen.

Pe lângă faptul că nu permit accesul la lac, cabanierii strică şi drumul, pentru a-şi face intrări la terenul privat. Subprefectul Ovidiu Frenţ spune că este la curent cu această problemă, iar cei care au stricat drumul au fost somaţi şi sunt obligaţi să-l aducă la starea iniţială. Când se va şi întâmpla acest lucru, nu se ştie.

Doar trei unităţi de cazare au fost sancţionate pentru turism fără autorizaţie

Deşi chiar subprefectul susţine sus şi tare că se face turism la negru la Colibiţa, inspectorii Gărzii de Mediu au găsit doar trei unităţi care făceau turism fără autorizaţie.

„Am identificat trei imobile unde se făcea turism fără autorizaţie. Cele trei persoane, două juridice şi una fizică, au fost sancţionate pentru lipsa autorizaţiei cu câte 30.000 de lei şi respectiv 5000 de lei, în total 65.000 de lei”, a precizat în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă comisarul şef al Gărzii de Mediu Niculae Cristian.

Acestea sunt, de altfel, şi singurele amenzi aplicate de către comisarii Gărzii de Mediu, deşi controalele au început la mijlocul verii anului 2013 şi în 2014 doar au fost continuate alături de comisia organizată de Instituţia Prefectului.

Controalele au vizat deversări de ape uzate şi  depozite necontrolate de deşeuri. Au fost verificate fosele septice ale proprietarilor de construcţii şi dovezile vidanjării lor, precum şi contractele de salubrizare.

În weekendul 15-16 august, comisarii Gărzii de Mediu le-au pus gând rău celor care deţin bărci cu motor termic şi care poluează lacul Colibiţa.

„În cadrul controlului au fost surprinse patru persoane care foloseau ambarcaţiuni cu motor termic şi au fost sancţionate cu un avertisment scris. Am mai verificat 11 locaţii cu ambarcaţiuni acostate pe malul lacului cate erau echipate cu motoare termice. În toate aceste locaţii am dispus măsura respectării acestei măsuri. Precizez că SGA desfăşoară controale în acest sens de trei săptămâni. Vă garantez că într-o lună de zile nu va maifi nicio barcă cu motor termic pe Colibiţa”, a completat şeful Gărzii de Mediu Niculae Cristian.

Potrivit acestuia, controalele nu se vor opri aici şi vor viza şi unităţile de cazare din aria naturală protejată, Colibiţa fiind inclusă în situl Natura 2000 Cuşma. 15 pensiuni urmează a fi controlate în următoarele două săptămâni, pentru a se vedea dacă respectă legislaţia de mediu.

Dacă până acum s-au aplicat doar avertismente, Niculae Cristian susţine că următorul pas este amendarea tuturor celor care încalcă regulile de mediu.

„Pe această cale ţin să atenţionez persoanele care încalcă legea că vom trece la amenzi şi riscă amenzi foarte mari, între 3000 şi 6000 de lei persoanele fizice şi 25.000 şi 50.000 de lei persoanele juridice. La acestea se adaugă şi amenzile celor de la Apele Române. Pentru nerespectarea programului de funcţionare a lacului amenzile sunt între 10.000 şi 15.000 de lei persoanele fizice şi 35.000 şi 40.000 de lei persoanele juridice”, a explicat şeful Gărzii de Mediu.

Cu alte cuvinte, cei care vor încălca regulile de acum înainte vor fi amendaţi atât de Garda de Mediu, cât şi de Apele Române. Subprefectul Ovidiu Frenţ visa chiar la un post local de poliţie în Colibiţa, care să vegheze la buna respectare a regulilor, iar şeful Gărzii de Mediu nu excludea posibilitatea ca printre regulile de funcţionare a lacului să se numere şi confiscarea ambarcaţiunilor în caz de poluare.

Preţul la terenuri în Colibiţa este de trei ori mai mare decât în Bistriţa-Bârgăului

Întrebat cum de nu a reuşit Consiliul Judeţean să achiziţioneze un teren pentru a le garanta turiştilor accesul la lac, subprefectul Ovidiu Frenţ a ţinut să precizeze că preţul cerut de proprietarii din zonă este foarte piperat.

Potrivit acestuia, arul de teren ajunge şi la 6000 de euro, asta în condiţiile în care utilităţile lipsesc cu desăvârşire. De canalizare şi alimentare cu apă are parte doar Miţa, iar gradul de electrificare nu trece de 70%. Drumul de acces este şi el sub orice critică.

Preţul cerut de proprietarii de terenuri de la Colibiţa este cu atât mai aberant, cu cât în centrul comunei Bistriţa-Bârgăului se cere doar 1500-2000 de euro per ar, în condiţiile în care acesta are asigurat accesul la utilităţi, iar drumul este practicabil.

Statutul de staţiune, la care râvnesc şi autorităţile locale şi cele judeţene nu va face altceva decât să crească mai tare preţurile practicate la Colibiţa care sunt deja aberante.

Autorităţile locale din Bistriţa-Bârgăului pregătesc documentaţia pentru ca localitatea Colibiţa să primească titulatura de staţiune. Primăria Bistriţa-Bârgăului mai trebuie să amenajeze la Colibiţa un punct salvamont, precum şi o farmacie.

De asemenea, trebuie testată apa şi ozonul, iar numărul minim de camere înscrise la Autoritatea Naţională a Turismului trebuie să treacă de 100, aşadar Colibiţa mai are nevoie de 6 locuri de cazare pentru a se încadra în normele impuse de instituţie.

Restul se va face pe…promisiuni. Mai exact, autorităţile locale vor defila cu canalizarea şi alimentarea cu apă de la Miţa, mizându-se pe faptul că Autoritatea Naţională a Turismului nu a precizat cu exactitate locul unde trebuie să existe aceste utilităţi. Ulterior, după ce va fi declarată staţiune, dacă se va întâmpla acest lucru, autorităţile locale au câţiva ani la dispoziţie să rezolve problema cu utilităţile. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, ANT are posibilitatea de a retrage titulatura de staţiune.

Documentaţia ar urma să ajungă pe masa specialiştilor de la Autoritatea Naţională a Turismului cel mai târziu în prima lună a anului 2016, urmând să verifice în teren cele declarate în acte. Răspunsul va veni undeva la jumătate de an de la depunerea documentaţiilor.