După ce a stat 6 luni în arest preventive, fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, a reuşit să obţină acceptul instanţei de a i se aplica măsura controlului judiciar. Pe lângă solicitarea de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, Puţura a dorit şi a obţinut de la Instanţa Supremă posibilitatea de a se putea deplasa oriunde pe teritoriul României.
Dosarul în care Ovidiu Puţura este acuzat pentru dare de mită a intrat pe fond, însă fostul magistrat a invocat o serie de excepţii, respinse într-o primă fază de Curtea de Apel Bucureşti. Contestaţia depusă de Puţura la Instanţa Supremă va fi judecată abia pe 15 septembrie.
Gazeta de Bistriţa a intrat în posesia motivării deciziei din data de 2 iulie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, termen la care lui Ovidiu Puţura i se acceptă înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a controlului judiciar. Partea cea mai interesantă este faptul că la 6 luni de la debutul acestui dosar, fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei se consideră curat ca lacrima.
DNA l-a vrut în arest preventiv
Potrivit documentului citat, DNA a solicitat menţinerea lui Puţura în arest preventiv, argumentul suprem fiind faptul că inculpatul este o „persoană instruită în materia dreptului”. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public l-a considerat pe Puţura încă un pericol public, prin prisma impactului negativ în rândul opiniei publice dat de gravitatea faptelor, de modul şi de circumstanţele în care acesta a derulat activitatea infracţională.
„Apreciază că odată luată o măsură preventivă mai uşoară în momentul acesta procesual când cercetarea judecătorească nu a debutat, ar exista un pericol cât priveşte buna desfăşurare a procesului penal şi crearea condiţiilor necesare din partea apărării cât priveşte realizarea unei bune administrări a probelor ce urmează a fi administrate în cursul judecăţii. Pentru toate aceste considerente apreciază că se impune menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului”, a considerat procurorul DNA, potrivit motivării instanţei.
De cealaltă parte, avocatul lui Ovidiu Puţura a arătat instanţei că, clientul său a avut„răgazul necesar pentru a înţelege situaţia juridică în care se află şi să înţeleagă consecinţele juridice ale acţiunilor sale, aceasta în condiţiile în care posibilitatea înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar permite aplicarea unor obligaţii stabilite de instanţă, care să garanteze buna desfăşurare a procesului penal, obligaţii cu privire la care cu siguranţă inculpatul are reprezentarea juridică a acestora şi cunoaşte ce presupune încălcarea acestora”.
Argumente de adormit copiii
Procurorul vine cu un contra-argument „foarte tare” prin care cere instanţei respingerea cererii de punere sub control judiciar a inculpatului Puţura, susţinând „că nu se cunoaşte încă ceea ce intenţionează inculpatul să facăîn viitor aşa că un astfel de argument nu poate fi primit pentru a justifica la acest moment constatarea că s-au modificat în mod favorabil temeiurile care au determinat arestarea preventivă, astfel încât să se impună luarea unei măsuri preventive mai uşoară”.
Reprezentantul Ministerului Public nu a văzut cu ochi buni nici faptul că Puţura a atacat decizia instanţei pronunţată la un termen anterior la care el a solicitat şi atunci punerea sa sub control judiciar, solicitare respinsă însă de judecătorul de cameră preliminară
„Totodată, cu privire la faptul că apărarea consideră că măsura controlului judiciar este o măsura adecvată, solicită a se avea în vedere ca inculpatul a exercitat cale de atac împotriva încheierii de la termenul anterior când instanţa a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar. Arată că astfel analizeazăşi buna credinţă a inculpatului cât priveşte formularea unor astfel de cereri neserioase”, se arată în motivare.
Instanţa a dat OK-ul
La final însă, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că în speţă nu se mai impune menţinerea stării de arest ci înlocuirea acestei măsuri preventive cu cea a controlului judiciar. Potrivit motivării, instanţa a considerat că „în acest moment procesual măsura controlului judiciar este o măsură rezonabilă aptă a asigura desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal”.
„Curtea se mărgineşte doar la a preciza că între timp instanţa a dispus în data de 18.06.2015 începerea judecăţii constatând legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală (încheiere nedefinitivă)”. (…)
Este adevărat că faptele inculpatului, aşa cum sunt prezentate în rechizitoriu, sunt de o deosebită gravitate dar Curtea de Apel apreciază că în acest moment nu se mai impune menţinerea stării de arest.
Actul de justiţie trebuie să fie unul echitabil iar această echitate trebuie nu doar să fie efectivă şi să rezulte din conduita procesuală a participanţilor, inclusiv cei oficiali, ci trebuie să creeze şi în opinia publicului convingerea că procesul judiciar este unul echitabil.
Apare destul de delicat, cel puţin pentru prezentul complet de judecată, asigurarea acestei imagini de proces desfăşurat în limitele echitabilului şi rezonabilului, în condiţiile în care la acelaşi termen de judecată tot pe fondul cauzei se mai soluţionează şi un alt dosar în care inculpat este un procuror care a fost prins în flagrant primind bunuri şi o sumă de bani (după cum se arată în rechizitoriu) şi căruia Î.C.C.J. i-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar”, se mai arată în motivare.
Totodată instanţa a punctat în motivare că a luat act de faptul că „inculpatul nu îşi recunoaşte faptele numai că acest aspect nu are cum să împieteze asupra bunei desfăşurări a procesului penal, instanţa neurmărind obţinerea de recunoaşteri în vreo cauză penală”.
Astfel, instanţa i-a impus lui Ovidiu puţura o serie de obligaţii pe parcursul controlului judiciar de la care nu are voie să se abată.
„Pe perioada măsurii preventive să respecte următoarele obligaţii:
- a) să se prezinte la organul de urmărire penală, judecătorul de cameră preliminară sau instanţă de judecată ori de câte ori este chemat;
- b) să informeze de îndată Curtea de Apel Bucureşti cu privire la schimbarea locuinţei;
- c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea aferentă reşedinţei inculpatului din Municipiul B…, Bd. M. nr…., bl…, sc…, et…, ap…., sector… conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii:
- a) să nu depăşească limita teritorială a sectorului 4 din municipiul Bucureşti decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;
- b) să nu se apropie de martorii din prezenta cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect pe nici o cale;
În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive”, se mai arată în motivare.
