„Telenovela” moştenitorilor de terenuri din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistriţa continuă. După ce au fost cu jalba-n proţap în Parlamentul României unde în cadrul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor s-a dezbătut situaţia lor, s-a identificat şi o soluţie – parte din suprafaţa care ar trebui retrocedată să fie în perimetrul SCDP de pe cadastral Bistriţa, parte de pe cadastral Slătiniţa. Primarul Ovidiu Creţu se pare însă că nu îmbrăţişează absolut deloc această soluţie, fiindcă ţine neapărat ca la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar să fie pusă întreaga suprafaţă în perimetrul de pe Bistriţa.
Comisiei locale de fond funciar ar trebui să îi fie pusă la dispoziţie suprafaţa de 116 ha de teren din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă Bistriţa pentru ca mai apoi cei care figurează pe anexa 29 să fie puşi în posesie cu suprafeţele pe care le-au revendicat.
Ani la rând a existat un adevărat război pe această temă, întrucât directorul SCDP, Ioan Platon, a arătat nu o dată că nu toţi cei care figurează pe anexa cu pricina demonstrează cu acte că ar fi îndreptăţiţi să primească pământ în staţiune. Practic, din cele 116 ha, doar pentru 81 ha de teren există dovezi concrete pentru revendicare, respectiv CF-uri. Deşi Platon a fost dispus să renunţe la suprafaţa pentru care moştenitorii au făcut dovada proprietăţii cu acte de carte funciară, primarul Ovidiu Creţu a refuzat sistematic această soluţie şi a mers pe principiul „totul sau nimic”.
Creţu vrea totul sau nimic
Suprafaţa pe care ar trebui puşi în posesie cei care au dovedit cu acte că antecesorii lor au deţinut teren în perimetrul SCDP, este de circa 81 ha, însă Primăria Bistriţa via Comisia locală de fond funciar ţine musai că are nevoie de 116 ha de teren pentru a pune în posesie pe toţi cei care sunt trecuţi pe Anexa 29. Din această cauză, ani la rând conducerea SCDP s-a opus, inclusiv în instanţă, motiv pentru care au avut de suferit şi cei care făceau dovada proprietăţii cu acte.
Conducerea staţiunii a motivat faptul că printre cei înscrişi pe Anexa 29 existau şi persoane care nu puteau dovedi cu acte în regulă că au deţinut suprafeţe de teren în perimetrul SCDP. Drept urmare a început un război dur în instanţă, în final judecătorii hotărând, în 2010, prin decizie definitivăşi irevocabilă că SCDP trebuie să pună la dispoziţia Comisiei municipale o suprafaţă de teren de 116 ha, existent pe cadastral Bistriţa.
Conducerea staţiunii a refuzat însă să predea cele 116 ha Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), pentru ca ulterior acestea să fie puse la dispoziţia municipalităţii,şi a cerut revizuirea parţiala a deciziei dată de judecători.
În respectiva cerere de revizuire se preciza că staţiunea nu are teren suficient pentru a fi pus la dispoziţia municipalităţii, întrucât pe cadastral Bistriţa există aproximativ 78 ha teren agricol plus circa 4 ha de teren neagricol, care per total ar acoperi doar necesarul pentru persoanele ce au dovedit cu acte fostele proprietăţi, aspect pe care de altfel conducerea SCDP nu l-a contestat absolut deloc. Cuiul din talpă a fost însă suprafaţa de teren la care staţiunea ar fi trebuit să renunţe în favoarea celor care nu au dovedit cu acte dreptul lor de proprietate pe perimetrul SCDP.
De cealaltă parte, Primăria Bistriţa a susţinut că pe Anexa 29 au fost înscrise persoane care au adus drept dovada extrase CF sau acte doveditoare în baza Registrelor Agricole. Potrivit municipalităţii, Comisia municipală a stabilit un număr de persoane care au făcut dovada cu cele doua tipuri de acte – extrase CF sau acte din evidenta agricolă. În 2006, înainte de emiterea hotărârii din 2007 a Comisiei judeţene, a fost o comisie paralelă a Prefecturii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Prefecturii, ai Staţiunii de Cercetare şi ai ADS, comisie care şi-a însuşit rezultatul final, adică Anexa 29.
Cererea de revizuire a SCDP a fost respinsă în final de instanţă. Până să se ajungă însă la acest punct, au avut loc câteva întâlniri la nivelul Prefecturii, în cadrul cărora s-a luat în discuţie posibilitatea preluării de către Comisia locală a suprafeţei pentru care persoanele fizice înscrise pe anexa 29 făceau dovada proprietăţii cu CF-uri. Astfel, în cadrul unei asemenea întruniri care a avut loc în august 2010, directorul SCDP s-a arătat dispus să predea 82 ha de teren comisiei locale, nu însă şi primarul Ovidiu Creţu.
„Domnul primar Ovidiu Creţu a precizat că nu este de acord cu predarea suprafeţei de 82,0 ha, aşteaptă revizuirea procesului şi doreşte promovarea unei acţiuni în instanţă prin care să solicite restituirea întregii suprafeţe de teren înscrisă în anexa 29 Bistriţa iniţială, respectiv 137,93 ha cu 71 de poziţii”, se arată în procesul verbal al respectivei întruniri. Asta cu toate că şi reprezentanţii Prefecturii au precizat că se poate face o predare parţială a terenului pentru ca persoanele îndreptăţite să poată fi puse în posesie.
Soluţia Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor
Deşi din 2010 oamenii au în mână o sentinţă definitivă a instanţei de judecată, ei sunt şi la ora actuală fără terenul pe care ar fi îndreptăţiţi să îl primească. În urmă cu două săptămâni au ajuns la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, unde s-a încercat descâlcirea iţelor. Astfel s-a găsit o soluţie menită să mulţumească pe toată lumea: 151 ha rămân SCDP pentru cercetare, iar 78% din suprafaţa de 116 ha care ar trebui retrocedată face parte din perimetrul de pe cadastral Bistriţa, diferenţa urmând să fie la dispoziţie de pe cadastral Slătiniţa. Termenul de punere în aplicarear fi de maxim două luni. Aceste propuneri au fost cuprinse în proiectul legislativ iniţiat alături de parlamentarii bistriţeni încă din 2013 şi va fi înaintat plenul Camerei Deputaţilor cu propunerea de adoptare.
Până la dezbaterea din plen însă mai este de trecut un hop, şi anume obţinerea unui aviz favorabil din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.
În atenţia DNA
Una dintre persoanele care ar trebui să fie pusă în posesie cu teren în Staţiune, Gabriela Breşfelean a depus anul trecut o plângere la DNA împotriva Comisiei Municipale Bistriţa de aplicare a legilor fondului funciar, a Comisiei Judeţene Bistriţa-Năsăud, dar şi împotriva Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistriţa şi Agenţiei Domeniilor Statului Bistriţa-Năsăud.
„Aşteptăm de mai bine de cinci ani să intrăm în posesia terenurilor care ni se cuvin de la SCDP Bistriţa, anexa 29 validată de Comisia Judeţeană de fond Funciar în 9.11.2007 este semnată de ADS şi de SCDP doar cu mici obiecţii neconcludente aşa că nu înţelegem de ce SCDP nu pune la dispoziţia Comisiei Municipale de Fond Funciar terenul pentru care în decursul anilor 1990 – 1999 am primit toţi dividende de la SCDP, fiecare familie de la ferma unde avea terenul. Mai mult, terenul este câştigat în instanţă, este sentinţă definitivă şi irevocabilă (nr. 153/R/2010 din 20.05.2010). De asemenea, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală este în favoarea noastră şi nu a Staţiunii. Minuta deciziei civile 94/R/2011 este în favoarea noastră, mai mult obligă Staţiunea să ne plătească cheltuielile de judecată. (…) Am fost deposedaţi de acest teren o dată de regimul comunist, apoi prin HG 617/1999 fără să se ţină cont că aveam cerere pentru retrocedarea în natură încă din 1996 şi, conform unui răspuns primit de la ANRP în 18.04.2008 semnat de vicepreşedintele Theodor Niculescu, (…) ANRP susţine următorul punct de vedere: «Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităţilor terenuri pentru care s-au depus cereri pentru reconstituire a dreptului de proprietate privată îşi suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluţionarea cererii de către Comisia de Fond Funciar». Acest lucru este prevăzut şi în Legea 247/2005.
ANRP consideră că hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar va cuprinde un articol distinct prin care se va constata în temeiul articolului 3, alineatul 1¹ din Legea 169/1997 trecerea de drept din domeniul public în domeniul privat al statului a acelor suprafeţe supuse restituirii şi punerea acestora la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite, mai mult această procedură poate fi urmată în situaţia în care cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost depusă anterior trecerii respectivelor terenuri în domeniul public al statului. Aceasta este şi situaţia noastră, cererea de retrocedare este din 1996. La apariţia Legii 45/2009 în cuprinsul acestei legi nu se pune problema să nu se retrocedeze terenurile administrate de SCDP către cei în drept care au CF-uri, pentru că Staţiunea primeşte de la ADS alte terenuri în compensarea celor care se predau pe vechiul amplasament”, a scris printre altele Gabriela Breşfelean în plângerea către DNA.
