Cazurile a doi bistriţeni incompatibili, Sanda Opriş şi Gavrilă Ţărmure, aşteaptă de mai bine de un an de zile pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(ICCJ). Dacă Sanda Opriş, inspectorul ISC, are un dosar format la ICCJ de un an jumătate, din februarie 2014, Gavrilă Ţărmure abia ce a strâns 1 an şi trei luni pe masa judecătorilor supremi. Oricum, această perioadă pare destul de lungă faţă de jurisprudenţa ICCJ în ceea ce priveşte alte cazuri în care este implicată Agenţia Naţională de Integritate(ANI).
Dosarul inspectorului ISC Sanda Opriş s-a format la Curtea Supremă pe 10 februarie 2014, iar de atunci nu apare niciun termen. Adică a trecut aproximativ un an jumătate în care dosarul este în stadiul de filtru. Dosarul lui Gavrilă Ţărmure s-a format în iunie 2014, cu mai bine de un an până la intrarea dezbaterilor pe fondul cauzei. Chiar dacă în luna iulie 2015, la mai bine de un an de la înregistrarea dosarului, s-a disus ”comunicarea raportului”, de atunci nu mai apare nicio informaţie pe portalul instanţelor de judecată.
Inspectorul ISC care a înfrânt ANI. Pe fond
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a pierdut la începutul anului 2014 procesul cu inspectorul Sanda Opriş din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Bistriţa-Năsăud. Cazul este pe fond, iar sentinţa finală va fi dată de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
“Admite acţiunea formulată de reclamanta Opriş Sanda în contradictoriu cu pârâta ANI Bucureşti şi în consecinţă: Anulează raportul de evaluare nr. 26048/G/II/12.06.2012 întocmit de ANI la 12.06.2013 în lucrarea nr. 126078/A/II/6.12.2011, precum şi toate actele care au stat la baza emiterii acestuia. Obligă pârâta să plătească reclamantei O.S. suma de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Curtea de Apel Cluj, sub sancţiunea nulităţii. Sentinţa este executorie. Pronunţată în şedinţa publică din 13.12.2013”, arată judecătorii de la Curtea de Apel Cluj în sentinţa pe fond.
Inspectorul ISC Sanda Opriş şi-a bazat apărarea în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate spunând că în timpul cercetărilor inspectorilor nu a avut ocazia să îşi dovedească nevinovăţia. De altfel, aceasta nu este mulţumită că cercetarea sa în ceea ce priveşte conflictul de interese a fost clasată, pe când incompatibilitatea a rămas în verdictul ANI.
Inspectorul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii Bistriţa-Năsăud, Sanda Opriş, a fost declarată incompatibilă de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Aceasta a contestat decizia ANI, iar primul termen al procesului a avut loc pe 22 noiembrie 2013. Incompatibilitatea inspectorului ISC s-a judecat astfel de către magistraţii Curţii de Apel Cluj.
CE spune ANI
“OPRIŞ SANDA s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât, în perioada exercitării funcţiei de inspector, a realizat în calitate de comerciant persoană fizică în cadrul „OPRIŞ SANDA PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ” venituri din servicii de proiectare. Astfel, OPRIŞ SANDA nu a respectat dispoziţiile art. 17, alin. (2), pct. c) din Regulamentul Intern al Inspectoratului de Stat în Construcţii, potrivit cărora „Salariaţii au obligaţia de a nu exercita sau presta servicii sau activităţi de specialitate care să genereze situaţii de incompatibilitate, prin efectuarea de acte în baza atestărilor sau autorizărilor pe care le deţin, după cum urmează […] activitate de proiectare […]”, arată inspectorii ANI într-un comunicat remis presei.
Povestea incompatibilităţii lui Ţărmure
Reclamantul Gavrilă Ţărmure a contestat raportul Agenţiei Naţionale de Integritate din 16.12.2013 în care se demonstra că acesta este în conflict de interese. Magistraţii Curţii de Apel Cluj au scris în cadrul motivării sentinţei din 9 aprilie 2014 şi care au fost mersul dezbaterilor, susţinerilor şi concluziile părţile care au apărut în cadrul şedinţei precedente, din 26 martie 2014. Gavrilă Ţărmure a cerut prin intermediul acţiunii înregistrată anularea raportului ANI, precum şi cheltuieli de judecată din partea ANI.
Gavrilă Ţărmure a susţinut în cadrul cererii sale că raportul ANI este nelegal fiind rezultatul unei interpretări greşite. Pe de altă parte, inspectorii ANI susţin că acesta a încălcat dispoziţiile art.77 din Legea nr.161/2003 coroborat cu art.46 alin.1 din Legea nr.215/2011 şi art.75 lit.b,f,art.77 din Legea nr.393/2004 întrucât în perioada deţinerii calităţii de consilier local a exprimat votul favorabil pentru adoptarea HCL nr.33/2010 şi 17/2011 cu privire la aprobarea bugetului municipiului, a HCL 125/2011 privind rectificare buget şi nr.35/2011 pentru aprobarea proiectelor care vor beneficia de cofinanţare şi respectiv a avut un interes personal.
”Astfel, se impută faptul că pretinsul conflict este în legătura cu activitatea pe care a derulat-o în cadrul unei organizaţii nonprofit. Din coroborarea dispoziţiilor art.2, art.15 din OG nr.26/2000 rezultă că lipsa scopului patrimonial al fundaţiei este de esenţa fundaţiei scopul legal al acestuia fiind strict determinat al realizării unui interes general sau după caz comunitar.
Ţărmure spune că nu a devenit celebru după concerte
În acest context activitatea unei fundaţii nu poate fi interpretată ca fiind derulată în satisfacerea unui interes personal, individual astfel cum consideră intimată. Fundaţia al cărui reprezentant este a fost constituită exclusiv pentru scopuri caritabile de întrajutorare, culturale, instructive, educative (….) fără a căuta foloase materiale şi serveşte intereselor generale. În vederea îndeplinirii scopului şi obiectivelor pentru care s-a înfiinţat fundaţia a organizat aproximativ 50 de concerte camerale şi simfonice în beneficiul tinerilor şi publicului meloman, astfel că nu poate fi vorba de un interes personal. Conflictul de interes este definit de legea cadru şi vizează interesul personal de natură patrimonială însă faptele imputate nu se circumscriu unui atare interes. Fundaţia nu poate avea prin lege scop patrimonial, iar pe de altă parte activitatea sa şi a soţiei prestate în cadrul fundaţiei este de asemenea lipsită de caracter patrimonial, nici unul dintre membrii familiei neprofitând de vreo faimă de pe urma hotărârilor de consiliu local sau a contractelor la care face referire raportul. Contractele de finanţare nu au permis cheltuieli cu personalul, iar activitatea a fost desfăşurată de soţie pe baza voluntariatului.
În raport se face referire la prevederile legii nr.393l2004 art.75 şi art.77 însă aceste dispoziţii nu sunt aplicabile raportului litigios dedus judecăţii, singurele acte normative incidente sunt cele trei legi 1761/2010, Legea nr.161/2003 şi Legea nr.215/2001. Chiar dacă s-ar aprecia că trimiterea la Legea nr.215/2001 nu este limitativă alte acte normative ar fi incidente numai în măsura în care nu sunt în contradicţie cu cele cuprinse în legile cadru nr.1761/2010 şi nr.161/2003. Legea nr.393/2004 la care face referire intimata este în contradicţie cu cele două şi prin urmare nu produce efecte.
Cum a câştigat Creţu definitiv lupta cu ANI
Mai bine de un an, primarul bistriţean Ovidiu Creţu a avut mari emoţii din cauza Agenţiei Naţionale de integritate, care l-a declarat incompatibil cu funcţia deţinută din cauză că ar fi avut, simultan, şi calitatea de reprezentant asociat persoană juridică în cadrul SC Business Park Bistriţa Sud SRL. Incompatibilitatea a survenit pe fondul unei greşeli produsă în actele depuse la Registrul Comerţului Bistriţa-Năsăud pentru înfiinţarea societăţii comerciale, din cauza căreia Ovidiu Creţu apărea şi ca reprezentant al municipalităţii în adunarea generală a asociaţilor. Eroare care a fost îndreptată ulterior, însă prima instanţă nu a ţinut cont de ea.
Decizia a fost atacată de Ovidiu Creţu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care i-a dat dreptate edilului bistriţean şi a anulat raportul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.
În septembrie 2013, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a găsit în stare de incompatibilitate pe Ovidiu Creţu din cauză că acesta ar fi deţinut simultan atât funcţia de primar al municipiului Bistriţa, dar şi calitatea de reprezentant asociat persoană juridică în cadrul S.C. BUSINESS PARK BISTRIŢA SUD S.R.L, în perioada 1 octombrie 2012 – 21 ianuarie 2013.
La scurtă vreme după ce a fost declarat incompatibil de ANI, Ovidiu Creţu declara că de fapt ar fi fost o greşeală din partea Registrului Comerţului, care însă a fost rectificată, documentul fiind depus la dosarul de verificare de la Agenţia Naţională de Integritate. Cu toate acestea, decizia ANI a fost una dură şi drept urmare primarul Bistriţei s-a arătat decis să meargă în instanţă, convins că va câştiga.
Procesul s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, unde Ovidiu Creţu nu a reuşit să îi convingă pe magistraţi că este pur ca lacrima.
Instanţa a rămas două săptămâni în pronunţare
Recursul primarului Ovidiu Creţu a fost judecat de ÎCCJ la finele lunii ianuarie anul acesta, instanţa având nevoie de aproape două săptămâni până să se pronunţe pe 10 februarie. În final, edilul bistriţean a avut câştig de cauză.
Imediat după pronunţarea sentinţei, Gazeta de Bistriţa a formulat o cerere către ÎCCJ în vederea remiterii motivării acesteia, document care ne-a parvenit abia pe 15 iulie. Drept urmare vă prezentăm care sunt motivele care au stat la baza rezultatului favorabil înregistrat de Creţu în meciul purtat cu Agenţia Naţională de Integritate, care, culmea, în raportul de incompatibilitate invoca legea. Având însă în vedere că legislaţia din România este una stufoasă, există şi scăpări, ori din necunoaştere, ori din rea voinţă.
Avea drept de reprezentare
Prima parte a procesului deschis de Ovidiu Creţu împotriva ANI, s-a derulat la Curtea de Apel Cluj, instanţă care i-a respins edilului bistriţean cererea de anulare a raportului cu privire la starea sa de incompatibilitate.
În schimb, ÎCCJ spune altceva. Potrivit motivării Instanţei Supreme, ANI nu a ţinut cont şi de câteva reglementări legale din administraţia publică locală, în baza cărora un primar poate reprezenta unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu diverse persoane juridice sau persoane fizice. Mai decât atât, în situaţia dată, Ovidiu Creţu primise un mandat din partea Consiliului Municipal pentru a semna actele de înfiinţare ale Sc Business Park Bistriţa Sud SRL.
„Primarul în calitate de organ executiv în structura autorităţilor publice locale, asigură legal reprezentarea unităţii administrativ teritoriale în faţa terţilor, în exercitarea atribuţiilor sale de punere în executare a hotărârilor consiliului local iar consiliul local este organul care decide participarea unităţii administrativ teritoriale în calitate de asociat, la constituirea unei societăţi comerciale.
Luca Peter, politicianul bistriţean incompatibil definitiv
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie(ICCJ) a decis că un alt politician bistriţean este incompatibil: Luca Peter. Doar că acesta a fost declarat incompatibil definitiv şi irevocabil la începutul acestui an.
”DECIZIA Nr.455/05.02.2015. Respinge recursul declarat de Peter Luca împotriva deciziei civile nr.475/213 din 27 septembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2015”, arată decizia magistraţilor de la ICCJ în cazul fostului consilier judeţean Peter Luca. Luca Peter a aflat de la gazetadebistrita.ro despre sentinţa de incompatibilitate. Cu toate că decizia instanţei a fost dată acum o săptămână, el încă nu s-a decis dacă după trei ani va reveni în politică.
Luca Peter a aflat din Gazeta de Bistriţa
”Nu ştiam. Nici nu ştiam de sentinţă. Nu mai comentez, ce să mai comentez? Fără comentarii. ANI a trimis-o şi la Parchetul de la Cluj. Acolo a venit Neînceperea Urmăririi Penale(NUP). Nu mai are ce să fie cauza penală. Este un NUP de 1-2 ani de zile, nu mai reţin exact. Să vedem de când nu ne mai lasă(n.r. să deţină funcţii publice). Stăm pe dreapta 3 ani. Pe stânga stau alţii(n.r. SIC!). Nu ştim dacă vom reveni. Nu ne-am gândit până acolo”, a declarat pentru www.gazetadebistrita.ro Luca Peter, fost consilier judeţean.
Totul a început în martie 2012
Oficialii Agenţiei Naţionala de Integritate (ANI) au demarat în luna martie 2012 cercetările în ceea ce priveşte o stare de incompatibilitate şi conflict de interese în care s-ar afla consilierul judeţean de la acea vreme Luca Peter, din cauza unui contract pe care firma la care soţia sa este acţionar unic şi administrator – SC Instal Constructnord SRL – l-a încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, instituţie subordonată Consiliului Judeţean. Luca Peter are şi el calitatea de administrator al firmei.
NUP de la Parchetul Curţii de Apel
Cercetările au fost finalizate în aproximativ trei luni şi imediat după ce s-au finalizat alegerile locale din luna iunie a anului trecut, ANI a întocmit raportul de evaluare cu privire la situaţia lui Luca Peter, concluzionând că acesta este incompatibil. Pe de altă parte, ANI a sesizat şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru a demara cercetări vizavi de Luca Peter în ceea ce priveşte un presupus conflict de interese. Deşi ANI şi-a încheiat evaluarea pe 15 iunie pentru incompatibilitate şi conflict de interese în ceea ce priveşte funcţia de consilier judeţean deţinută de Luca Peter, rezoluţia Parchetului a fost dată abia în luna noiembrie, dată la care consilierul judeţean intentase deja o acţiune în instanţă Agenţiei Naţionale de Integritate.
În rezoluţia Parchetului se menţionează foarte clar că „nu se impune începerea urmăririi penale faţă de Peter Luca pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese prevăzuta de art. 253¹ din C. p deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, mai precis lipseşte latura obiectivă şi anume participarea susnumitului la luarea unor decizii în urma cărora SC Instal Constructnord SRL a realizat folos material. Din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că numitul Peter Luca nu a făcut parte din factorii de decizie care au derulat achiziţiile publice şi nici din comisiile de recepţie”.
