Restartarea poliției bistrițene

Pe 25 martie 2015, Poliția a aniversat 193 de ani de la înființare, odată cu sărbătoarea creștină Buna Vestire, dată stabilită prin art.50 din Legea nr.218 din 23.04.2002, ca zi a Poliției Române. Cu o imagine terfelită, prin decapitarea întregii structuri manageriale, inspector șef, cei doi adjuncți și mai mulți șefi de servicii, eveniment singular în România, Poliția bistrițeană şi-a dat un restart și încearcă să o ia de la capăt, cu prezumția că majoritatea polițiștilor bistrițeni sunt oamenii care vor să-și facă curat și cinstit meseria. Fapt unic în istoria IPJ BN, noua echipă managerială a organizat o zi a “Porților Deschise”, pentru vizitarea tuturor spațiilor de lucru a polițiștilor, a tehnicii și aparaturii din dotare pentru a constata pe viu modul în care își desfăşoară activitatea aceștia. Așa după cum afirma noul șef al IPJ BN, chestorul de poliție dr. Marius Linul, unul dintre scopurile manifestării de miercuri a fost contactul dintre comunitatea locală și polițiști.

Virusarea poliției bistrițene nu s-a produs instantaneu, procesul a început imediat după 1990. Cu mici excepţii echipele manageriale care sau perindat la conducerea IPJ BN au procedat întocmai ca cei arestați, acuzați de corupție, dacă nu și mai rău. Într-un număr de articole care au analizat echipele manageriale care s-au succedat la conducerea IPJ BN, sau mai precis pe foști șefii ai inspectoratului judeţean, Gazeta de Bistrița a scos în evidență faptul că majoritatea acestora au fost numiți politic, cu o încălcare flagrantă a legilor în vigoare, inducând ideea că în poliție poți să ajungi șef doar dacă ai un „sponsor” politic.

Când politicul îşi vâră coada…

Astfel, Pop Gheorghe a fost numit șef al IPJ BN pe filiera PSD, prin cuplul politic Dâncu – Rus, Ioan Mureșan pe aceeași filieră a PSD, Alexandru Tanco, Ioan Sidor Bodescu și Ioan Ovidiu Mureșan au fost numiți primul pe filiera PD-L cu ajutorul tandemului Ioan Oltean – Vasile Blaga. Ultimii doi, paradoxal, au fost numiți în funcție pe filiera PD-L de același omniprezent și atotputernic Ioan Oltean, dar ulterior pentru a fi menținuți în funcție a intervenit PSD-ul, respectiv, Emil Radu Moldovan, aceștia schimbându-și „stăpânul” politic și jucând la două capete în funcție de cum bătea vântul.

Numirea actualului șef al IPJ BN, Marius Linul, s-a făcut într-o situație excepțională generată de arestarea echipei manageriale a poliției bistrițene, respectiv inspectorul șef, comisarul șef Ioan Ovidiu Mureșan, reținerea într-o primă fază pentru audieri a adjunctului șefului IPJ BN, Ciprian Buta, care din motive ce scapă opiniei publice a fost „iertat” de către DNA, apoi inculparea a celuilalt adjunct, comisarul șef Liviu Olariu. Ca o curiozitate, Liviu Olariu a fost numit ca împuternicit la comanda Poliției bistrițene și a exercitat această funcție o zi și jumătate, fiind stabilit astfel un adevărat record în materie.

Este o certitudine faptul că numirea lui Linul la conducerea IPJ BN nu s-a făcut politic, altfel o practică devenită regulă în județul Bistrița-Năsăud. Iar acest lucru chiar este o noutate după atâtea și atâtea numiri făcute la masa verde și la ceas de seară, în care nu profesionalismul, competența, experiența în muncă au fost criteriile după care au fost numiți cei care au ajuns la șefia Poliției bistrițene.

Actuala echipă managerială a IPJ BN

Conform CV-ului chestorului de poliţie, dr. Marius Linul, acesta provine din M.Ap.N, fiind absolvent al Școlii Militare „N. Bălcescu” din Sibiu, arma grăniceri. Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit ca ofițer PCTF (punct control trecere frontiera) pe aeroportul internațional Otopeni București. Ulterior a devenit lucrător în aparatul central al lui „doi şi un sfert”, ofițer de informații, apoi din dorința de ajunge la Bistrița lângă familie a acceptat să fie mutat pe o funcție de execuție la Poliția mun. Bistrița, la Biroul Economic, fiind coleg cu Ioan Ovidiu Mureşan. Ulterior s-a transferat la „doi și un sfert” Bistrița, apoi a ajuns din nou în aparatul central al acestei unități, unde a ocupat funcția de subsecretar de stat DIPI şi mai apoi a fost numit director general la aceeași instituție. În decembrie 2014 a renunţat la această demnitate pentru a ocupa funcția de șef al IPJ BN, în situația excepțională creată de decapitarea conducerii Poliției bistrițene.

Exceptând pe generalul de brigadă în rezervă Ioan Negrușa, primul șef al IPJ BN din noul regim numit fără sprijin politic, chestorul Marius Linul este a doilea șef numit la conducerea poliției bistrițene fără ca politicul să-și bage coada.

Din noua echipă managerială mai fac comisarul Claudiu Petru Jurcan, un polițist pursânge, năsăudean de obârșie, fost șef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate a județului Bistrița-Năsăud, un bun profesionist cu experiență în activitățile specifice de anchetare a grupurilor de crimă organizată și antidrog.

Celălalt adjunct, comisarul șef de poliție Constantin Alexandru Bogdan, de loc din Negrilești, provine tot din MApN. Este dublu licențiat în electronică-telecomunicații și drept, este fost ofiţer de radiolocație și apărarea antiaeriană a teritoriului, și-a desfășurat activitatea la U.M 01821 Mica, aparținând de Statul Major al Forțelor Aeriene, o stație de radiolocație aflată lângă Dej. Această unitate a fost dezafectată în 2001, iar din 2002, acesta este transferat la IPJ BN la serviciul cabinet, ulterior la logistică. A mai ocupat funcții la serviciul Comunicații și informatică, ofițer specialist la Serviciul Rutier și șef al Serviciului de Ordine Publică din cadrul IPJ BN, funcție din care a fost numit împuternicit ca adjunct al chestorului Marius Linul. C.V-ul acestuia nu demonstrează experiență vastă în munca de poliție, dar nu este exclus să fie un bun manager.

Din noua echipă pe care și-a format-o noul șef al IPJ BN, mai fac parte comisarul de poliție Gabriel Cătălin Pintilie, provenit de la Poliția Beclean, care a fost numit șeful Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, în locul comisarului șef Ioan Ani, care apare în stenogramele DNA, dar dispărut la propriu din peisaj. De asemenea a mai fost numit ca șef al Serviciului Poliției Rutiere comisarul șef de poliție Călin Adrian Farcaș, unul dintre cei mai competenți și intransigenți polițiști bistrițeni. Aceste două funcții de conducere, cum au demonstrat stenogramele DNA, sunt poate alături de cea de la Investigarea Criminalității Economice cele mai supuse unor tentații în faţa cărora unii rezistă cu greu.

În IPJ BN mai sunt ciudăţenii

Rămâne un mister faptul că la conducerea Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, dacă dăm crezare site-ului IPJ BN, apare un personaj controversat, fosta mâna dreapta a fostului șef Ioan Ovidiu Mureșan şi complice la multe din capetele de acuzare ale acestuia: comisarul șef de poliție Petrică Isopescu, un poliţist cu dulapul plin de „scheleți”, despre care Gazeta de Bistrița a scris de nenumărate ori.

Desigur, este posibil să fie și o eroare datorită neactualizării site-ului, dar informația nu a putut fi verificată din surse deschise, fiindcă, cel puţin în relația cu presa, noua echipă nu se ridica la o minimă normalitate.

Un exemplu în acest sens este și faptul că din inițiativa celui de-al doilea adjunct al șefului poliției, comisarul șef Constantin Alexandru Bogdan, a fost demarat un proiect pilot pe linie de ordine publică. Astfel, la Secția 1 Poliție Bistrița condusă de comisarul Paul Iacobescu, din care fac parte posturile de poliție din zona Budacului, Valea Șieului şi Câmpie, zilnic au fost alcătuite echipaje de poliție auto care patrulează în zona de competență, probabil în ideea prezenței mai active a polițiștilor în mijlocul comunităților în vederea prevenirii infracțiunilor și a prezenței operative în cazul comiterii acestora. Patrulele sunt alcătuite din ajutoarele șefilor de posturi din zona respectivă, fapt care presupune scoaterea acestora din programul normal, cu influențe negative asupra activității specifice.

Surse ale Gazetei de Bistrița au relatat faptul că mulți dintre șefii posturilor de poliție din cadrul Secției 1 Poliție Bistrița sunt nemulţumiți de acest lucru, deoarece zilnic au un om mai puțin în teren, cu repercusiuni asupra muncii specifice de poliție – dosare în lucru, măsuri de prevenire, prezența în mijlocul comunităților de care răspund etc.

Programul pilot se derulează fără ca opinia publică şi mass-media să fie informate de acest lucru.