Pe agenda DNA. Dedesubturile privatizării MOPAL Bistriţa

Aşa după cum arătam într-un material anterior în România s-a încetăţenit ideea că „ceea ce este furat, rămâne bun furat”. Se pare că totuşi acest lucru nu ar mai fi valabil, după unele „semne şi semnale” date de „campionii’ luptei anticorupţie, procurorii DNA. Pe agenda celor de la DNA, într-o anumita poziţie, în aşteptare, se află şi investigarea modului de privatizare a unui fost colos al industriei bistriţene, CPL-ul, sau Mopalul, după cum a fost numit în ultima parte a existenţei sale.

Procesele dubioase de privatizare sau postprivatizare a unor societăţi comerciale la care statul a deţinut calitatea de acţionar majoritar, s-au soldat după unele analize cu pagube uriaşe, de câteva zeci de miliarde de dolari. Ca un mic exemplu, când aproape s-a furat tot ce se putea fura din această ţară, anul trecut, în 2013, statul român a mai fost furat cu încă circa 21,4 milioane dolari şi 1.630.000 euro de pe urma unor privatizări cu „cântec”.

Este bineînţeles un calcul făcut după ureche, prejudiciul real fiind cu mult mai mare. Anchetele aflate în derulare, şi ne referim aici la judeţul Bistriţa-Năsăud, vizează după cum am arătat Mopanul – fosta fabrica de pâine a judeţului şi ar urma îndeaproape Combinatul de Prelucrarea Lemnului (CPL), sau după cum a fost cunoscut până la dispariţia definitivă: Mopal. În toate cazurile aflate în atenţia DNA, de investigare a privatizărilor făcute în România, inclusiv la CPL (Mopal) Bistriţa, încă nu s-a stabilit cu exactitate cât s-a furat, poliţiştii şi procurorii având un volum de muncă imens până la finalizarea dosarelor şi stabilirea prejudiciilor.

Secretul care învăluie operaţiunile

Legat de toate aceste investigaţii, este ciudat un lucru, secretomania care învăluie toate aceste operaţiuni, autorităţile merg pe ideea să nu divulge prea multe informaţii din culisele anchetelor aflate în lucru. Dacă la nivelul IGPR s-au mai făcut unele informări, astfel că la nivelul anului 2013 au fost efectuate cercetări în 10 dosare penale cu privire la ilegalităţi comise cu ocazia derulării procesului de privatizare-postprivatizare, la nivelul IPJ Bistriţa-Năsăud domneşte legea tăcerii, „OMERTA”. Şi har Domnului, prin fişetele poliţiştilor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ BN există dosare aflate în „nelucrare”, la fel cum sunt şi prin dulapurile procurorilor de toate rangurile şi denumirile, parchet de pe lângă judecătorie, de tribunal, DIICOT şi DNA. Nu mai puţin adevărat, despre toate privatizările frauduloase care s-au derulat în Bistriţa şi judeţul Bistriţa-Năsăud, există informaţii în bazele de date al Direcţiei Judeţene a SRI Bistriţa-Năsăud şi a Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Bistriţa-Năsăud din cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă/MAI, inclusiv despre privatizarea CPL Bistriţa.

Sigur, pe bună dreptate, cineva se poate întreba, de ce nu s-a făcut nimic până acum, în perioada respectivă Bistriţa a fost un sat fără câini? Au fost fără îndoială şi complicităţi pe anumite nivele ale procesării informaţiilor, a lucrării calificate a acestora, în procesul documentării cazurilor de către poliţişti şi procurori, dar şi incompetenţă şi prostie cât încape. Şi nu în ultimul rând şi-a pus amprenta şi implicarea politicului în numirile în poliţie, dar şi în alte domenii unde politicul nu ar avea ce căuta, cu implicaţii directe în derularea anumitor anchete. Singurul şef al poliţiei judeţului Bistriţa-Năsăud care a exercitat funcţia în baza competenţei şi expertizei în epoca postdecembristă a fost generalul Ioan Negruşa. Odată cu terminarea mandatului acestuia, toţi ceilalţi care au urmat în funcţie la comanda IPJ BN au fost slugile unor politicieni, mai mult sau mai puţin, fără nici o excepţie. Dar despre acest subiect într-un material viitor.

Vânzări subevaluate

La fel ca şi în alte situaţii, privatizarea CPL s-a făcut prin vânzarea subevaluată de active ale societăţii de către funcţionari cu putere de decizie din cadrul acestora către persoane din sfera lor de interese, participarea la capitalul social al unor societăţi nou înfiinţate cu active ale firmelor privatizate, prin subevaluarea aporturilor acestora în scopul scoaterii din patrimoniu a unor active şi terenuri cu potenţial economic ridicat.

Ca o metodă generală de fraudare a privatizărilor, s-a mers şi pe majorarea fictivă a capitalului social al unor societăţi la care statul mai deţinea acţiuni în scopul diminuării participaţiei acestuia ori stabilirea cu intenţie a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând întreprinderii în cauză la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale era acţionar. Nu în ultimul rând, s-a mai folosit şi metoda încheierii de contracte de management sau reprezentare fictivă cu societăţi comerciale aparţinând aceluiaşi grup de firme, în vederea scoaterii ilegale de sume însemnate din conturile societăţilor privatizate în interesul aşa-zişilor investitori. Toate aceste metode ilegale s-au folosit în furtul şi distrugerea premeditată a CPL Bistriţa. Aşa zisa trecerea a CPL Bistriţa din averea publică în cea privată a fost cel mai flagrant caz de privatizare frauduloasă din judeţul Bistriţa-Năsăud, un jaf la vedere şi hoţie la drumul mare. În zadar la timpul respectiv sindicaliştii de la CPL au cerut cer intervenţia Parchetului Naţional Anticorupţie, precursorul DNA, nimeni nu a făcut nimic, deşi cei în drept ştiau perfect şi erau la curent cu cea ce se întâmpla.

Nu s-a respectat nici un punct din contractul de privatizare

În urma privatizării peste 1.500 de oameni şi-au pierdut locul de muncă, Casa de Pensii, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi CJAS nu au mai recuperat datorii de zeci de miliarde de lei. Firma din Bucureşti, SC Electronum, a cumpărat iniţial 70% din pachetul de acţiuni de la fostul FPS cu suma de cinci miliarde de lei, cu condiţia să facă investiţii în valoare de trei miliarde de lei. Nu a respectat nici un punct din contractul de privatizare întrucât la un an de la cumpărarea CPL a disponibilizat cea mai mare parte din personal şi nu a mai plătit datoriile către stat. Creanţele ajunseseră la peste 200 de miliarde de lei.

În procesul distrugerii CPL, la un moment dat, acesta a fost condus de un administrator numit de la Bucureşti pentru perioada de reorganizare judiciară, care primea, în baza unui contract, un miliard de lei lunar, în condiţiile în care CPL nu producea mai mult de câteva sute de milioane de lei pe lună, bani insuficienţi pentru a asigura salariile şi pentru a achita datoriile faţă de stat. La un moment dat s-a cerut procedura de faliment de către SIF Banat-Crişana care avea 20 la sută din acţiuni, dar restul acţionariatului s-a opus. Exista riscul ca în situaţia în care CPL nu va fi declarat falimentar, circa o sută de oameni care mai lucrau acolo să nu-şi primească salariile, iar statul să nu-şi poată recupera datoriile la sănătate, şomaj şi pensii. Nici într-un moment la CPL Bistriţa nu a existat un de plan de reorganizare judiciară, conducerea funcţiona şi acţiona ilegal. Astfel au fost emise 12 cecuri fără acoperire în valoare de peste zece miliarde de lei, dar nici serviciile de informaţii, SRI şi „doi şi un sfert”, Poliţia şi Parchetul nu vedeau sau se făceau că nu văd şi nu luau nici o măsura.

Autorităţile au evitat scandalul

Toata situaţia era cunoscută şi de autorităţile de la vremea respectivă, dar refuzau să intervină pentru a evita declanşarea unui scandal public. La timpul respectiv, sindicaliştii deţineau documente despre ilegalităţile care se comiteau la CPL, dar la un moment dat, paradoxal ,au luat hotărârea să nu le pună la dispoziţia procurorilor PNA, convinşi că dacă va începe o anchetă, combinatul va fi închis, iar ei vor rămâne pe drumuri.

CPL Bistriţa a fost cel mai mare combinat de prelucrare a lemnului din România din perioada de dinainte de 1989. Prin activităţi infracţionale flagrante, deturnări de fonduri, cecuri de miliarde de lei fără acoperire, salarii şi tichete de masă neacordate şi peste 1.200 de oameni nemulţumiţi, situaţia ajunsese la disperare. La momentul respectiv numai restanţele la plata salariilor însuma 4,1 miliarde de lei. S-a ajuns ca cei din conducere să fugă şi să se ascundă, iar oamenii au refuzat să mai intre în secţii. Muncitorii, în cele din urmă, au înţeles că s-au întâmplat lucruri necurate la CPL, iar la un moment dat, ca să forţeze autorităţile să acţioneze s-au adunat în fata Prefecturii judeţului, cerând demisia prefectului Viorel Pupeză, pe care îl acuzau că nu a luat nici o măsură pentru redresarea societăţii.

Încet-încet, muncitorii au început să suspecteze nereguli grave în combinat. CNSLR- Frăţia, la care erau afiliaţi şi muncitorii de la CPL, a declanşat o amplă campanie de adunare de informaţii referitoare la privatizarea societăţii. Prim-vicepreşedintele CNSLR-Frăţia Bistriţa-Năsăud, Ioan Benţa, a acuzat patronatul de deturnare de fonduri şi de faptul că a eliberat cecuri fără acoperire, în valoare de peste 12 miliarde de lei. El a menţionat că informaţiile sale sunt precise şi că va sesiza organele competente pentru declanşarea unei anchete. Mai mult, liderul CNSLR-Frăţia a spus că, din informaţiile pe care le deţine, pachetul majoritar de acţiuni a fost vândut pentru mai puţin de şase miliarde de lei, în timp ce fabrica a fost evaluată la peste 900 miliarde de lei.

Şmenuri cu bani de şomaj

Sindicaliştii de la CPL mai susţineau că banii reţinuţi din salarii pentru plata şomajului şi a asigurărilor sociale au fost deturnaţi, iar în urma acestor inginerii financiare, ei sunt nevoiţi să-şi plătească spitalizările sau tratamentele ambulatorii. Mai mult, din cauza neachitării salariilor, zeci de angajaţi, soţ şi soţie, se vedeau puşi în situaţia de a fi scoşi afară din apartamente pentru că au acumulat datorii uriaşe la întreţinere.

Ei nu excludeau posibilitatea ca cei din conducere, ori firma Electronum, ce aveau relaţii până în vârful BCR, să profite de proaspătul document de evaluare a fabricii pentru a contracta un împrumut sănătos, după care să fugă cu banii. Încet, încet CPL-ul se îndrepta spre dezastru şi dispariţie, etapă care a fost atinsă nu peste mult timp. Este de datoria DNA-ului, dar şi a altor instituţii ale statului, servicii secrete, poliţie, ca în sfârşit să se facă lumină în furtul şi dispariţia fizică a CPL-ului, iar cei vinovaţi să plătească. Pentru că de pe urma acestei aşa-zise privatizări, unele persoane au avut numai de câştigat, iar un mare număr de bistriţeni au rămas pe drumuri. La un moment dat apăruse o speranţă cu privire la terenul pe care a funcţionat CPL-ul. Un aşa-numit plan de refuncţionalizare a zonei industriale a municipiului Bistriţa, ce prevedea ca, pe lângă construcţia uui ansamblu rezidenţial pe terenul pe care a funcţionat fostul combinat, să fie construit şi primul mall din Bistriţa – Metropolis Mall, sau Calm Imobil Center.

Consilierii locali şi-au dat acceptul, proiectul a fost dezbătut şi a primit undă verde. Astfel, firma Monte Calm Imob era dispusă să investească în reamenajarea spaţiului pe care a funcţionat CPL-ul, unde intenţiona să amenajeze un ansamblu rezidenţial. De asemenea, urmau să fie amenajate spaţii comerciale, birouri, o grădiniţă, cabinete medicale şi spaţii verzi pe o suprafaţă totală de 135.302 metri pătraţi. Conform proiectului, urmau să fie construite 959 de apartamente. Totodată, trebuiau amenajate parcaje stradale şi garaje subterane pentru folosinţa viitorilor locatari, parcări supraterane – circa 760 şi parcări subterane – circa 1.496. Investitorii susţineau că realizarea ansamblului va contribui la îmbunătăţirea aspectului zonei, dar şi la dezvoltarea municipiului Bistriţa.

Legătura cu Metropolis

Nu mult după anunţarea acestui proiect grandios, unul dintre patronii de la Metropolis, Petru Rus a plusat ca la pocher şi trambiţa prin târg că, în ceea ce priveşte proiectul de refuncţionalizare a zonei industriale, acolo vor fi construite pe lângă complexul comercial şi alte obiective de interes public, iar în acest sens au fost purtate discuţii şi cu reprezentanţi ai unor mari lanţuri de hipermarketuri şi exista posibilitatea ca Auchan să ajungă la Bistriţa. Totodată,marci precum McDonald’s, Real, PizzaHut, Zara, CK, Esprit, InterSport, Media Galaxy sau Mango îşi vor deschide magazine în cadrul acestui complex. Prin iulie 2011 se anunţa cu mare tam-tam ca primul mall din Bistriţa va purta numele de Phoenix Shopping Center cu o suprafaţă de 30 .000 metri pătraţi, că vor fi construite 959 de apartamente cu 2200 de locuri de parcare, dintre care 1500 subterane, iar de spaţii mari vor mai beneficia şi o clinică medicală privată – Central Medical City Clinique (11.000 metri pătraţi), în timp ce clădirea de birouri, Condor Bussines Center, va avea patru mii de metri pătraţi, un centru SPA Paradis, pe o suprafaţă de 2500 metri pătraţi şi un Centru Educaţional Pegas, pe 1200 metri pătraţi. Dezvoltatorul imobiliar, grupul Metropolis, îşi propunea să amenajeze 38.000 de metri pătraţi cu spaţii verzi şi parcuri şi să construiască parcări subterane pe două niveluri, dar şi săli de cinema de tip multiplex.

În noiembrie 2012, lovitură de teatru! Metropolis renunţă la ideea ansamblului rezidenţial de pe locul fostului CPL, pe care îl cumpărase în 2010, plus la încă 13 hectare de teren. După doi ani de tergiversări, Metropolis se pare că nu avea nici o intenţie de a construi ceva. Clădirile CPL au fost demolate imediat după ce a fost făcută tranzacţia şi terenul a rămas la acel stadiu. La un moment dat s-a zvonit că cei 137.000 de metri pătraţi de teren ar fi fost scoşi la vânzare. De asemenea unele zvonuri sugerau faptul că patronii de la Metropolis sunt pe “geantă”, iar ca sacul să fie plin, terenul în cauză este pe cale să fie retrocedat.

Locul unde pe vremuri funcţiona una dintre fabricile cele mai rentabile ale oraşului, CPL Bistriţa, a devenit un loc viran pe care sunt instalate tabere ilegale de dezmoşteniţi ai sorţii, adevărate zone de promiscuitate şi sărăcie extremă.