Din agenda problemelor înscrise şi la zi a istoriei grănicereşti năsăudene-bistriţene, cele privind proprietatea, statutul comunităţii şi a indivizilor vizavi de obiect, au rămas destule nelămurite până în prezent. Ele produc în interiorul Uniunii o încordare şi disensiune până la învrăjbire şi conflicte cu organele administraţiei de stat, dar şi inter muros (cum s-a menţionat).
În acest plan e de dorit şi de realizat armonie între subiecţii sau membrii U.C.G.N., se impune o viaţă de comunitate a tuturor celor 44 de reprezentanţi sub apelul „Leben Sie gut”… („Să trăieşti mergând pe drumul binelui şi păcii…”), cum zic nemţii. Lipsa unei solidarităţi permanente care uneori e acută şi dăunătoare s-a tot accentuat. Fie că au fost în culpă indivizi sau minorităţi, fie puşi în situaţia de replică ei au replicat; însă bârgăuanii provocând opinii separate şi stârnind conflicte, pe Vale au fost cele mai numeroase. Iar dacă în această etapă dificilă, a altei crize de legalitate în Uniune este împinsă până în instanţele de justiţie, o solidaritate se constituie pe baze legale şi cu sprijinul celor mai activi şi informaţi grăniceri din câteva localităţi de pe Bârgău. Nemulţumirile lor uneori erau cu temei, ca incriminarea primarilor strecuraţi în adunarea generală a U.C.G.N.
Şi nu o singură dată şi o singură problemă din cele vizate şi atacate de grupul bârgăuanilor contestatari era ghemul ilegalităţilor.
Aşa a fost şi este prezenţa primarilor şi altor demnitari politici membri în adunarea generală a U.C.G.N. în calitate de reprezentanţi ai unor comune politice (în trecut – azi fiind sate). Cu toate că prevederea şi înscrierea în statut este mai veche, neechivocă prin textul aşezat încă în primul articol, că: „Uniunea Comunelor Grănicereşti este o asociere nonguvernamentală şi apolitică, nu susţine nici un partid politic sau coaliţii de partide, desfăşurându-şi activitatea în mod autonom”. Acesta este un text legal şi oficial, statutul este în vigoare şi constituie baza juridică a Uniunii, în deplină concordanţă cu legislaţia şi practica juridică a ţării.
Dar respectarea acestei prevederi statuare, ca politicieni aleşi în funcţii politice să nu fie reprezentanţi ai localităţilor în adunarea şi organele Uniunii, este încălcată chiar de cei care au elaborat şi legalizat respectiva interdicţie. Mai mult ca oricând primarii şi alţi interzişi au asaltat şi ocupat Uniunea ca pe o cetate duşmană.
Această ilegalitate o contestă mulţi bârgăuani cu toată vehemenţa. Unul sau doi o fac şi din interiorul Uniunii, în calitate de reprezentanţi legali. Dar ei şi cu alţii fiind minoritatea sunt învinşi la vot. De câţiva ani se zbat într-un tumult a nedreptăţilor şi abuzurilor întărtate de puterea majoritară a primarilor din adunare.
Acesta este şi motivul, ilegalitatea şi grava eroare care o exercită primari din Uniune, împotriva acestor încălcări a normelor de drept am deschis proces la instanţa de judecată competentă. Instanţa de fond a fost Judecătoria Năsăud; aflat în stadiul de Apel.
Dar nu numai primarii sunt ei care au pătruns ilegal în compunerea adunării generale a U.C.G.N., ci şi alţii care au fost aleşi politic în aparatul administrativ de stat, respectiv în administraţia locală. Aşa sunt vicepreşedinţi ai consiliilor locale şi chiar consilieri în acestea.
Lista ilegaliştilor o deschide parvenitul „năsăudean” MIRCEA ROMOCEA, actualul primar al oraşului Năsăud; 2. Gheorghe Onu, primar Salva; 3. Ioan Pop, primar reprezentând localitatea Leşu; 4. Crişan Doru, primar Prundu Bârgăului; 5. Ioan Todoran, viceprimar Gledin; 6. Vasile Laba, primar Bistriţa Bârgăului; 7. Anghel Nicolae, primar Coşbuc; 8. Grigore Ţiolan, primar Feldru; 9. Alexandru Anca, primar Ilva Mare; 10. Aurel Horea, primar Ilva Mică; 11. Vasile Dumitru, primar Maieru; 12. Valer Avram, primar Măgura Ilvei; 13. Ioan Strugari, primar Parva; 14. Vasile Creţan, primar Rebra; 15. Vasile Clăpău, primar Rebrişoara; 16. Ioan Moniţa, primar Romuli; 17. Anchidim Pavelea, primar Runcu Salvei; 18. Ilie Drăgan, consilier local Monor.
Nu am arătat numele partidelor cărora aparţin cei mai sus scrişi. N-are nici o importanţă nominalizarea sau sigla formaţiunii politice. (De altfel, nici nu ştiu.) Iar statutul Uniunii proscrie ambele ipoteze. Cât priveşte alianţele între partide făcute în scop electoral, sunt extrem de oportuniste, de imorale şi trădătoare vizavi de interesele alegătorilor. Şi nu altfel s-au comportat primarii şi politicienii cu ocazia constituirii organelor executive ale Uniunii: cu deosebire la alegerea consiliului director şi al preşedintelui acestuia. S-a „cântat” sub bagheta primarului Năsăudului, dirijorul ilegalităţilor din primăria oraşului. Amintesc doar exemplul cu deposedarea grănicerilor, a burselor multor elevi şi studenţi prin însuşirea de către firma lui a digului şi malului pentru reconstrucţia fostei uzine electrice – care a fost proprietatea Fondurilor Grănicereşti; ar fi devenit sursa principală a burselor şcolare şi universitare.
În consecinţă, revenirea, intrarea în deplină legalitate prin constituirea şi completarea unei noi adunări generale a U.C.G.N., este un atribut, dar şi datorie a comunităţii celor 44 de localităţi, care poate şi trebuie să apeleze la autorităţile ce asigură ordinea de drept.
Teodor TANCO
