Concluziile din editorialul precedent, în care îl consideram pe Victor Viorel Ponta viitorul președinte al României au fost total eronate și, de aceea, îmi cer scuze cititorilor. A intervenit o mare schimbare a opiniei publice între primul tur și cel de-al doilea al prezidențialelor. Am să încerc să fac câteva constatări care pot să explice măcar în parte acest rezultat surpriză în care învingătorul a avut un milion de voturi în plus. Este, totuși, impardonabilă mare eroare de intuiție pe care am făcut-o.
În primul rând, a stârnit revolta felul cum s-a votat, sau mai exact cum o parte din alegătorii din diaspora nu au putut vota. S-a schimbat ministrul de Externe, Corlățeanu, mandatul succesorului lui, deci al domnului Teodor Meleșcanu, a durat opt zile, cel mai scurt din istoria Ministerului Afacerilor Externe al României, dar nici acesta nu a reușit să rezolve această problemă și, în consecință, a intervenit cea de-a doua demisie. Sunt la fel de convins că și domnul Victor Ponta ar fi dorit ca la al doilea tur să nu se repete aglomerațiile și incidentele de la secțiile de votare, dar în lipsa unor modificări legislative, emiterea unei ordonanțe de urgență prin care se permitea sporirea secțiilor de votare, problema nu se putea rezolva. A sugera, cum a făcut domnul Meleșcanu, ca alegătorii să plece de la Paris la Nancy, la peste 300 de kilometri distanță, mi s-a părut o măsură nefezabilă, ba chiar cinică, chiar dacă orașul francez de provincie este o localitate frumoasă. Impedimentele intervenite în exercitarea dreptului de vot în străinătate au revoltat și pe românii din țară, iar toate aceste persoane nemulțumite l-au votat și ales pe Iohannis.
Ponta nu a obținut voturi mai puține ca în primul tur, dar toate voturile suplimentare din 16 noiembrie, deci cei care au votat pentru prima dată, s-au contabilizat la profesorul de fizică din Sibiu. Nu este un personaj carismatic, dar cu siguranță este activ. A profitat de victoria obținută și urmarea votului covârșitor, Parlamentul a respins proiectul de lege al amnistiei și grațierii, pe care l-a ținut în sertare aproape un an. Organul legislativ a dat curs și invitației președintelui ales, care a avut și sprijinul lui Ponta, pentru ridicarea imunității parlamentare, arestarea și percheziționarea unor parlamentari. A fost târziu, post-factum și timpul nu se poate da înapoi. M-am înșelat și când am crezut că țara nu este interesată de problema corupției cvasi-generalizate.
Într-un interviu acordat ”Secolului 21” și care este consemnat în ultimul număr al publicației, Lucian Boia declara că istoricii nu pot face previziuni, cât de cât verosimile, nici pentru următorii 10-20 de ani. Se pare că alegerile din România au demonstrat că nu se poate ști ceea ce se va întâmpla peste o săptămână sau două. Sunt convins că nici președintele neamț nu credea că va câștiga la un scor atât de confortabil. Nu va putea fi însă pe deplin liniștit, în pofida mesajelor de felicitare, până când nu se va soluționa favorabil procesul lui de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Într-un viitor apropiat, nu cred că Victor Ponta va fi dezavuat de PSD pentru că a pierdut alegerile și consider că nu va ieși nici din viața politică. Oricum, confirmarea lui pe postul de premier și de președinte al PSD va depinde de viitorul congres al partidului, de care vorbea domnul Iliescu. NU îl consider pe Liviu Dragnea că este principalul vinovat de eșecul lui Ponta, dar modificări se vor produce la nivelul Guvernului și în structurile organizatorice ale PSD.
Rămân în continuare la ideea că anul 2015 nu va fi catastrofal din punct de vedere economic pentru țară, dar sigur nu va fi ușor. O colaborare decentă între președinte și premier este esențială, ca să putem supraviețui. Măsuri sociale adoptate de Ponta înainte de alegeri le consider utile și necesare, chiar dacă sunt împovărătoare pentru bugetul țării și unii consideră că reprezintă exclusiv pomeni electorale. Nu se poate să nu ameliorezi cât de cât nivelul de trai, deci și consumul, cât timp România este printre țările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Oamenii nu pot fi lăsați de izbeliște, chiar dacă unii te-au votat, iar alții nu.
Și încă o observație: atacurile din interiorul PSD la adresa lui Ioan Rus, în sensul că nu ar fi om de stânga sunt, de asemenea, neîntemeiate. Clujul a fost întotdeauna un fief al dreptei (mai puțin în perioada de tristă amintire a lui Funar), iar un singur om nu poate modifica orientarea publică a corpului electoral. Rezultatele puteau fi altele numai dacă ar fi falsificat numărarea voturilor, or domnul profesor universitar Rus nu s-a pretat la acest lucru nici în timpul referendumul pentru demiterea lui Băsescu.
În concluzie, au fost alegeri democratice, deci corecte, cel mai solid argument este faptul că opoziția a câștigat alegerile. Trebuie să învățăm să coabităm, stânga cu dreapta, și dacă nu ne suportăm unii pe alții, chiar dacă avem opinii diferite, vom avea multe probleme. Preafericitul Daniel, în ziua votului din 16 noiembrie, a ținut să facă trimitere la Evanghelia Zilei, consacrată Samariteanului Milostiv, care și-a ajutat semenul aflat în suferință, chiar dacă era o persoană de altă etnie și altă religie. Câtă deosebire față de Episcopul de Maramureș Iustin Sigheteanul. Nu a reprezentat un vot pro-Iohannis, ci a subliniat un adevăr de care ar trebui să țină seama extremiștii de tot felul.
Adrian Man
20.11.2014
