Scriitorul Dorin Tudoran prezent în Sala „Liviu Rebreanu”, a Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, și-a lansat cartea „Luxul Indiferenței”.
Prezentarea a fost făcută de către Flore Pop și Olimpiu Nușfelean.
Evenimentul cultural face parte din ciclul „Întâlnirilor Coșbook”.
„A păstrat și a pierdut prieteni, și-a făcut alții noi, a rămas însă mereu fidel idealurilor și valorilor pe care le întrezărise din anii 60, le exprimase și încercase să le trăiască în anii tot mai sumbri ai ceaușismului, le propagase și le apărase apoi pentru noi toți din Statele Unite atunci când păreau pierdute, ne-a ajutat să le redescoperim și să le reclădim aici după 1989”, spunea eseistul ;i jurnalistul, Sorin Antohi.
„Vocea lui Dorin Tudoran, una din marile conștiințe ale poeziei de azi”, preciza scriitorul, Mircea Mihăieș.
Poetul și scriitorul Vasile Gogea crede că, „Luxul indiferenței lui Dorin Tudoran nu semnifică moleșeala aurită a nobilului izolat în castelul său, ci blazonul de pe scutul însângerat al cavalerului care a supraviețuit unei cruciade”.
„La fel ca în anii ’70, când poetul Dorin Tudoran a pornit, de unul singur, o luptă fără sorți de izbândă cu regimul, de pe urma căreia avea să ajungă în exil, după o grevă a foamei care era să-l coste viața, și acum Tudoran e singur. Nu caută alianțe tactice și nici nu se bizuie pe eventualii amici de idei, din cauză că detestă corurile intelectuale ale părerologilor băsiști, care i se par jalnice și, mai ales, opuse ideii de intelectual independent, la fel cum are o părere la fel de proastă și despre părerologii de orientare pontistă.
Singura lui slăbiciune, care-l face să-și păstreze o undă de optimism, e țara lui, din care a plecat în exil, fiindcă atunci nu voia s-o vadă pradă a mafiotismului ceaușist, iar azi nu acceptă s-o vadă victima prăduită a noilor mafii politice”, scria Cristian Teodorescu, Cațavencii, la data de 6 iulie 2015.
Dorin Tudoran, absolvent al Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității din București, promoția 1968. Din august 1985, trăiește în Statele Unite ale Americii.
Cărți de poezie: Mic tratat de glorie (1973), Cântec de trecut Akheronul (1975), O zi în natură (1977), Uneori, plutirea (1977), Respirație artificială (1978), Pasaj de pietoni (1978), Semne particulare (antologie, 1979), De bună voie, autobiografia mea (1986), Optional Future (1988), Ultimul turnir (antologie, 1992), Viitorul Facultativ / Optional Future (1999), Tânărul Ulise (antologie, 2000) și Pisicuț – Somnografii (antologie, Colecția Poeți Laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, 2010).
Cărți de publicistică: Martori oculari (în colaborare cu Eugen Seceleanu, 1976), Biografia debuturilor (1978), Nostalgii intacte (1982), Frost or Fear? On the Condition of the Romanian Intellectual (traducere și prefață de Vladimir Tismăneanu, 1988), Onoarea de a înțelege (antologie, 1998), Kakistokrația (1998), Absurdistan – o tragedie cu ieșire la mare (2006), Băsesc, deci exist! (2015) și România ca părere (2015).
Pentru unele dintre cărțile sale, autorul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973, 1977, 1998), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România (1992), Marele Premiu al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO (1998), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998), Premiul revistei Cuvântul – „Superlativele anului” (1998), Premiul ALIA – Adevărul literar și artistic (2001).
Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia (2009) și al Premiului de Poezie „Petre Stoica” (2011).
A condus revistele Don Quichotte, AGORA, Meridian și democracy@large. A fost redactor la Vocea Americii, Senior Director pentru Comunicare și Cercetare și membru al conducerii executive a Fundației Internaționale IFES, Director al programului USAID Democracy Fellows administrat de World Learning și a fost membru al conducerii PEN Club – Scriitori în exil.
Este Associate Scholar la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia și membru permanent al juriului care acordă, anual, Marele Premiu Internațional de Poezie „Janus Pannonius”.