Se anunţă o toamnă „încinsă”! Redefinirea familiei prin Constituţie, un demers nefericit în opinia politicienilor bistriţeni

La scurt timp după publicarea motivării deciziei din vară a Curţii Constituţionale în privinţa definiţiei familiei din Constituţia României, reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie au anunţat că şi-ar dori ca un referendum pe această temă să fie organizat concomitent cu alegerile parlamentare. Mai mult, ei sugerează că preluarea acestei teme de dezbatere în campania electorală ar fi un lucru benefic, fiind o temă de interes major pentru societatea românească.

”Nu am făcut nici un secret că dorim programarea referendumului să fie în aceeaşi zi cu parlamentarele. Se poate introduce şi subiectul acesta în campania electorală, nu ar fi rău dacă ar fi aşa. Modificarea Constituţiei e actul politic suprem, nu vedem cum ar putea să fie nepolitizat un referendum pentru revizuirea Constituţiei. Noi avem nevoie ca Parlamentul să voteze asupra acestei propuneri, pentru a ajunge la referendum. Dacă iniţiativa aparţine cetăţenilor nu ar trebui avizată în vreun fel de Parlament, dar, dacă asta e legea, trebuie să o respectăm”. Este declaraţia de săptămâna trecută a lui Bogdan Stanciu, reprezentant al Coaliţiei pentru Familie.

Un demers „nefericit” şi „nelegal”

Ideea referendumului concomitent cu alegerile din data de 11 decembrie se pare însă că nu este îmbrăţişată de către politicieni. Cel puţin de cei din Bistriţa-Năsăud.

Senatorul liberal de Bistriţa-Năsăud, Dorin Dobra, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa că un astfel de demers ar fi unul „nefericit”, tocmai datorită riscului ca temele de interes public să fie folosite şi denaturate de vectorii politici în campanie.

„Ar fi păcat să expunem tema aceasta la manipulări politice. Personal cred că un referendum trebuie pregătit îndelung pentru a putea fi asimilat şi rezultatul său. Temele nefericite ale referendumurilor din Anglia şi Ungaria arată că apelul la un referendum în context politic poate avea rezultate nescontate. Una peste alta, consider nefericită ideea de  suprapune un referendum pe tema familiei cu alegerile parlamentare”, ne-a explicat Dorin Dobra.

Mai tranşant s-a arătat a fi senatorul social-democrat Ioan Deneş, care spune că deşi este de acord cu un astfel de referendum, din punct de vedere legal el nu poate fi organizat concomitent cu scrutinul electoral.

„În ceea ce priveşte referendumul, nu că nu aş dori să se întâmple, dar conform legislaţiei actuale nu se poate face deodată cu alegerile parlamentare. Ar trebui modificată legea mai întâi, pentru ca acest lucru să fie posibil”, a explicat senatorul Ioan Deneş, care spune însă că a mai apărut un element în plus legat de această temă.

”Luni, în Senatul României, revine problematica parteneriatului civil, propunere legislativă propusă din nou de către parlamentarul Remus Cernea, susţinător al acestui proiect. Este o acţiune concertată din partea celor care doresc neapărat ca cea mai stringentă problemă a societăţii să fie acceptarea căsătoriilor gay de către statul român”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Ioan Deneş.

Preşedintele Iohannis „ameninţat” cu schimbarea

Momentul publicării motivării deciziei Curţi Constituţionale a declanşat de asemenea, săptămâna trecută, o reacţie foarte tranşantă din partea reprezentantului unei importante confesiuni religioase minoritare. Într-o postare pe reţeua de socializare Facebook, pastorul baptist, Viorel Iuga, i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să se pronunţe pe tema revizuirii Constituţiei, prin care să se stabilească în legea fundamentală că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, nu pe cea între soţi, cum este prevăzut în prezent.

„În calitate de preşedinte al României, vrem să spuneţi clar şi răspicat ca că sunteţi de partea familiei, că sunteţi de partea normalităţii şi că nu doriţi să lăsaţi în urma mandatului o ţară cu mai multe păcate legalizate. Pentru că nu ne putem permite să nu fim sinceri, v-o spunem direct: dacă nu ieşiţi dumneavoastră să vă exprimaţi pro creştinism, vom ieşi noi să ne exprimăm pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră”, a afirmat public pastorul Viorel Iuga.

Răspunsul preşedintelui nu a întârziat să apară, de această dată. Printr-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, înainte de a pleca spre Bruxelles la Consiliul European, Klaus Iohannis a spus că în chestiunea modificării Constituţiei rândul său de a se exprima va veni „puţin mai încolo”.

„În acest context e important să reiterez un lucru în care cred, pentru că eu provenind dintr-o minoritate etnică şi dintr-o minoritate religioasă, eu cred că trebuie să revenim la ce se numeşte toleranţa şi acceptarea celuilalt. Nu suntem toţi la fel, nu toate grupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. E greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, încrederii şi deschiderii spre celălalt”, a declarat Klaus Iohannis.

Până unde merge toleranţa?

Dacă în privinţa referendumului, opiniile politicienilor par a fi convergente, în ceea ce priveşte ideea de toleranţă, lucrurile încep să se nuanţeze. Senatorul Ioan Deneş este categoric în privinţa unei toleranţe „înţelese greşit”.

„Şi eu, ca şi preşedintele Iohannis, fac parte dintr-o minoritate confesională. Însă, atunci când am fost ales parlamentar, am jurat pe Constituţie şi Biblie, ceea ce înseamnă să respecţi ceea ce scrie acolo. Eu înţeleg toleranţa, dar aceasta merge până la nivelul în care nu lezezi pe celălalt de lângă tine. Ori o acceptare a acestei chestiuni ar obliga majoritatea familiilor care au copii, spre exemplu, să trebuiască să le dea acestora explicaţii inexplicabile. De aceea, cu riscul de a spune cineva că nu sunt atât de european ca şi alţii, sunt categoric împotriva toleranţei înţelese greşit”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, senatorul Ioan Deneş.

Punctul de vedere al social-democraţilor este de această dată diferit de cel exprimat de către politicienii liberali. Senatorul Dorin Dobra lasă să se înţeleagă că ar trebui înţeleasă mai nuanţat esenţa problemei şi că discursul în această dezbatere nu ar trebui să se radicalizeze.

„Sunt de acord cu cele două nuanţe pe care preşedintele Iohannis le susţine. Mai întâi cred, la fel ca domnia sa, că nu trebuie să ne ferim de o dezbatere publică asumată pe această temă. În al doilea rând, cred şi eu la fel că ruta europeană şi mileniul al treilea în care ne aflăm ne cer tuturor capacitatea de a privi fără fanatism aspecte de acest tip”, este opinia senatorului Dorin Dobra.

Căsătorie între „bărbat şi femeie”, nu între „soţi”

În toamna anului 2015, Coaliţia pentru Familie a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituţiei României pentru modificarea art. 48, alineat 1, „Familia”, pentru a înlocui termenul „soţi” cu exprimarea „bărbat şi femeie”. Conform art. 48, alineat 1, din Constituţia României, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.

Motivarea Coaliţiei pentru Familie este că „Soţi” este un termen vag şi deschis interpretărilor şi „din acest motiv dorim revizuirea alineatului 1 al art. 48 astfel: <<Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor>>”

Revizuirea Constituţiei României poate fi făcută dacă este susţinută „de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot”, conform art. 150 din Constituţia României. Revizuirea art. 48, alineat 1, din Constituţia României este propusă, conform legii, de un Comitet de Iniţiativă ce are ca scop promovarea acesteia în societatea românească.

O problemă sensibilă, care ţine de credinţă şi tradiţii

Specialiştii în drept constituţional sunt de părere că această temă este una dintre cele mai sensibile, reglementarea dreptului la căsătorie nefiind de fapt o problemă de constituţionalitate, „ci o decizie cu privire la valorile unui stat, o decizie politică şi care trebuie să aibă suportul popular”.
„E o temă sensibilă, tocmai de aceea în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene s-a precizat că dreptul la căsătorie este garantat în conformitate cu legea internă. Practic, carta lasă la latitudinea fiecărui stat membru să reglementeze căsătoria, tocmai pentru că e o problemă sensibilă care ţine de credinţă, tradiţiile fiecărei tari. (…) Dacă subiectul era atât de clar, probabil că în această cartă, adoptată recent, în 2007 şi intrată în vigoare la 1 decembrie 2009, se prevedea acest lucru”, este opinia unuia dintre cei mai cunoscuţi profesori de drept constituţional din România, Ştefan Deaconu, da la Universitatea din Bucuresti.