Primăria Bistriţa pare să piardă sume importante de bani din cauza constructorilor şi a proiectanţilor. Municipalitatea a avut de pus peste 300.000 de lei în cazul proiectului de reabilitare termică şi de 1,8 milioane de lei în cazul campusului de la Liviu Rebreanu. Aceste cheltuieli se puteau evita dacă constructorii şi proiectanţii îşi făceau treaba.
De ani buni, Primăria Bistriţa se laudă că face investiţii în oraş pe fonduri europene, astfel că bistriţeanul de rând poate să stea liniştit că nu se cheltuiesc aiurea banii din taxele sale. Mai mult, un serviciu al Primărie lucrează zi şi noapte la aceste documentaţii.
Ce se întâmplă, însă, atunci când constructorul sau proiectantul o dau în bară? Uniunea Europeană ne dă bani, dar dacă nu finalizăm lucrarea la timp, ne pune să plătim o parte din ea.
În situaţia aceasta sunt cel puţin două proiecte cu care se laudă municipalitatea. După ce s-a lăudat că în câţiva ani vom avea toate blocurile din oraş reabilitate termic, Ovidiu Creţu este nevoit să recunoască faptul că procesul nu doar că a fost nepermis de greoi, ci ne-a costat şi mulţi bani, iar rezultatele nu sunt nici pe departe cele aşteptate.
La finalul lunii trecute, primarul Ovidiu Creţu a anunţat că instituţia pe care o conduce a depus documentaţia tehnică pentru încă 50 de blocuri de locuinţe, asta în condiţiile în care cu chiu cu vai s-a finalizat proiectul de îmbunătăţire a eficienţei energetice Bistriţa 2, care a cuprins doar 15 blocuri de locuinţe.
„Este unul dintre cele două proiecte cu finanţare din fonduri europene, pe care nu am reuşit să le finalizăm la sfârşitul anului 2015, motiv pentru care, din bugetul local, am suportat diferenţa care nu a fost realizată, Suma este de 321.000 de lei”, declara primarul Ovidiu Creţu.
„Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe Bistriţa 2” a inclus 15 blocuri de locuinţe proiectate în perioada 1950-1990, cu 1.074 de apartamente. Blocurile incluse în proiectul Bistriţa 2 sunt: strada Năsăudului nr. 1; strada 1 Decembrie, bl. 10; strada Octavian Goga, bl. 3, bloc A3; strada Octavian Goga, bl. 5, bloc A4; strada Octavian Goga, bl. 7, bloc A5; strada Andrei Mureşanu nr. 13, bloc 13; strada Andrei Mureşanu nr. 14, bloc 14; strada Andrei Mureşanu nr. 30, bloc 30; strada Andrei Mureşanu nr. 8, bloc 8; strada Axente Sever nr. 1, strada Gheorghe Pop de Băseşti nr. 2 şi strada 1 Mai nr. 2; strada Gheorghe Pop de Băseşti nr. 1; strada Gheorghe Pop de Băseşti nr. 11; strada Axente Sever nr. 2; strada Mărăşeşti nr. 1; strada Mărăşeşti nr. 2 şi Bulevardul Independenţei nr. 5.
Valoarea lucrărilor a ajuns la 14 milioane de lei. Acestea au fost împărţite în două loturi. Primul lot a fost adjudecat de International FBS Holding din Zalău, iar lotul al doilea de Avril din Negreşti Oaş.
Probleme s-au întâlnit încă de la început la primul lot, care includea blocuri de pe străzile 1 Decembrie, Octavian Goga, Andrei Mureşanu, Axente Sever, Gheorghe Pop de Băseşti, Mărăşeşti şi Bulevardul Independenţei. Locuitorii spuneau încă din timpul lucrărilor că acestea sunt făcute de mântuială, iar acest lucru a fost recunoscut chiar şi de către primarul Ovidiu Creţu:
„Această firmă din Zalău, Holding, n-a prea ştiut ce are de făcut la Bistriţa. Şi-a imaginat că lucrările se derulează altfel fiind la început”, susţinea primarul în anul 2015. Mai mult, în aceeaşi perioadă în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, acesta susţinea că firma în cauză are probleme şi este „incapabilă de a face lucrări de calitate”.
Campusul Liviu Rebreanu – aceeaşi Mărie, altă pălărie
Suma pe care a trebuit să o suporte din buget Primăria Bistriţa pentru întârzierea constructorilor în cazul reabilitării termice a blocurilor pare infimă comparativ cu gaura cauzată în buget de campusul Liviu Rebreanu.
Iniţial, costurile stabilite prin contractul de finanţare semnat în septembrie 2014 ajungeau la peste 30 de milioane de lei, dintre care 19.9 milioane proveneau din fonduri europene, iar mai bine de 10 milioane de la bugetul Primăriei Bistriţa.
Contractul de execuţie a fost atribuit de către Mis Grup şi Grup Taurus, valoarea de adjudecare ajungând la 27,3 milioane de lei. Cele două firme trebuiau să finalizeze lucrările până în data de 31 decembrie 2015.
Acest lucru nu s-a întâmplat însă, asta pentru că au fost descoperite necorelări între cererea de finanţare şi documentaţie, municipalitatea fiind astfel obligată să modifice proiectul.
„În timpul implementării proiectului s-au constatat necorelări între cererea de finanţare, partea desenată şi devizele de lucrări. De asemenea, datorită faptului că documentaţia tehnico-economică a fost elaborată şi aprobată în anul 2008, a apărut necesitatea de modificare a unor soluţii tehnice prevăzute în proiectul tehnic, precum şi de corelare cu legislaţia nou apărută. Ca urmare, s-a procedat la revizuirea proiectului tehnic, care determină modificări în bugetul proiectului”, declara în 2015 Ovidiu Creţu.
Cât a costat toată afacerea aceasta? Nu mai puţin de 3,7 milioane de lei, din care 1,8 milioane veneau din bugetul local. Cheltuielile suplimentare vizau arhitectura, rezistenţa-suprastructura, instalaţiile sanitare, electrice şi termice, taxe şi comisioane, proiectare şi dirigenţie de şantier.
Costurile proiectului au ajuns la 32,5 milioane de lei, adică aproximativ 7,4 milioane de euro. Din această sumă 20,3 milioane au venit din fonduri europene, iar restul din bugetul local.
Contractul de lucrări care trebuiau executate a fost estimat la 4 milioane de lei şi a fost atribuit, surpriză, tot celor de la MIS Grup. Culmea, preţul a fost mai mare decât estimase iniţial municipalitatea, ajungând la 4,1 milioane.
Din păcate acest campus universitar nu s-a oprit aici în a păpa bani europeni şi din bugetul local. Spre finele lunii ianuarie, anul în curs, municipalitatea a scos la licitaţie alte contracte. Unul dintre ele vizează utilităţile aferente, instalaţii de apă, canalizare, termice, sanitare şi electrice, şi a fost estimat la 1,5 milioane de lei, fără TVA.
Lucrările la acest campus trebuie finalizate până în 31 august, iar acest termen, se pare, va fi respectat. Până una alta, Primăria Bistriţa a mai cheltuit 190.000 de lei pentru dotări.
Printre altele au fost cumpărate o maşină de spălat cu uscător pentru rufe, cele necesare pentru o centrală termică, două lifturi de transport alimente, care au costat nu mai puţin de 85.000 de lei, sau o hotă pentru plită.
Andreea Moldovan
Ce vorbeste dom’ primar de departamente care lucreaza zi si noapte si la 3 juma’ e gol in primarie, iari el nu are specialisti care sa constate aceste nereguli inainte de a fi atribuite …