Păstrătorii folclorului şi veniturile lor din zona „gri” a economiei

Nu există eveniment care are în centru păstrarea şi promovarea tradiţiilor şi a muzicii populară fără Alexandru Pugna, Nicolae Cioancă, Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, Domnica Dologa sau Mirela Petruş. Sumele frumuşele încasate la spectacole şi nunţi rămân însă în zona gri a economiei, majoritatea neavând nici măcar un PFA.

Pe hârtie, cântăreţii de muzică populară din Bistriţa-Năsăud nu par să fie prea bogaţi. Onorariile lor, percepute pentru spectacole, prezenţe la nunţi sau alte evenimente se apropie însă de cele ale marilor artişti.

Oficial, mai marii artişti ai judeţului sunt angajaţi ai Centrului Judeţean pentru Cultură, sumele încasate de acolo rămânând însă „la secret”. Neoficial, sumele încasate de la Centrul Judeţean pentru Cultură reprezintă doar o mică parte din veniturile lor lunare.

Cum reuşesc să justifice sumele încasate pentru spectacole şi nunţi rămâne un mister, mai ales că majoritatea cântăreţilor de muzică populară nu au nici măcar un PFA, ce să mai vorbim de o societate comercială.

Cei care au totuşi un PFA înregistrează, cel puţin oficial, câteva mii de lei lunar, asta deşi doar de la o nuntă încasează minim 1.000 de euro, adică 4.500 de lei.

Unul dintre cei mai căutaţi interpreţi de muzică populară este tocmai vicepreşedintele de Consiliu Judeţean, Alexandru Pugna. Funcţia publică îl obligă însă să fie niţel mai transparent cu veniturile sale.

În timpul liber, când nu se ocupă de problemele de administraţie, Alexandru Pugna cântă. Este nelipsit din emisiunile de profil, de la evenimentele organizate în judeţ şi de la…nunţi.

Cum reuşeşte să dea şi statului impozitele pentru aceste activităţi rămâne un mister, întrucât acesta nu are nicio firmă sau vreun PFA. Potrivit declaraţiei sale de avere, în anul 2014 a încasat de la Consiliul Judeţean 65.032 de lei, adică 5400 de lei lunar.

La aceste venituri se adaugă şi cele din spectacole, apariţii la emisiuni TV şi alte evenimente. Deşi sumele importante încasate de artişti tocmai de aici vin, în cazul lui Alexandru Pugna, venitul din aceste activităţi este mai mic decât salariul de la Consiliul Judeţean…

40.000 de lei pentru organizarea unui eveniment…

În 2014, potrivit declaraţiei de avere acesta a încasat 30.852 de lei din activităţi artistice, adică undeva în jur de 2500 de lei lunar. Vicepreşedintele de Consiliu Judeţean se ocupă şi de Festivalul Pană de Păun.

Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” i-a pasat acest eveniment pe bani frumoşi, printr-un contract de colaborare. Doar pentru organizarea unei singure ediţii a Festivalului „Pană de Păun”, Alexandru Pugna a încasat nu mai puţin de 40.000 de lei.

Nicolae Cioancă scoate bani frumoşi cu un radio

Directorul adjunct al Centrului Judeţean pentru Cultură Nicolae Cioancă nu are declaraţia de avere la vedere, deşi deţine o funcţie publică. Ne putem face o idee cu privire la veniturile interpretului de muzică populară cu ajutorul declaraţiilor depuse cu ocazia alegerilor din 2012.

Atunci, de la Centrul Judeţean pentru Cultură, unde era simplu solist, încasa doar 800 de lei lunar. La acest salariu se adăugau venituri din activităţi artistice, care însă nu trec de 1250 de lei, cel puţin oficial.

Nicolae Cioancă are şi un PFA, dar şi un SRL, dezvoltând o altă afacere ce s-a arătat mai mult decât profitabilă. În 2012, acesta pune pe picioare N&D Music Media CIM SRL, firmă pe care funcţionează şi Radio Balada.

În 2014, N&D Music Media CIM SRL raporta o cifră de afaceri de 141.865 de lei, în condiţiile în care avea doar doi ani de funcţionare. Firma nu a fost însă ocolită de datorii, acestea ajungând în 2014 la peste 50.000 de lei.

Artişti renumiţi fără PFA-uri sau SRL-uri

Nelipsite de la evenimente sunt şi Domnica Dologa, Anuţa Motofelea, Mirela Petruş sau Cristina Retegan. Dintre toate aceste artiste, doar una are un PFA cu care îşi poate justifica veniturile şi cu care poate plăti statului taxele aferente. Este vorba despre Mirela Petruş, care şi-a făcut chiar anul acesta un PFA.

Domnica Dologa, Anuţa Motofelia sau Cristina Retegan nu apar în evidenţele Finanţelor Publice cu vreo formă de organizare care să le permită să achite dările la stat.

Cât câştigă în realitate artistele judeţului?

Sumele declarate de Alexandru Pugna sau Nicolae Cioancă reprezintă o glumă bună, mai ales pentru cei care desfăşoară activităţi în această zonă şi ştiu cât se câştigă în realitate din cântat.

Astfel, dacă Ansamblul Profesionist „Dor Românesc”, când participă la evenimente ca reprezentant al Centrului Judeţean pentru Cultură, încasează doar 1000 de lei pentru 60 de minute, 1500 de lei pentru 90 de minute şi 2000 de lei pentru 120 de minute, individual, angajaţii instituţiei au tarife cel puţin duble.

Cele mai exploatate din acest punct de vedere sunt nunţile şi cumetriile. Nu există nuntă în Bistriţa şi în apropiere unde să nu-şi facă apariţia Anuţa Motofelea, Cristina Retegan, Domnica Dologa, Mirela Petruş, Nicolae Cioancă sau Alexandru  Pugna.

Încântarea urechilor invitaţilor cu puţină muzică populară de pe Valea Someşului se plăteşte însă scump. Tarifele sunt stabilite în funcţie de popularitate. Sumele cele mai mari sunt percepute de artiştii care sunt cunoscuţi la nivel naţional, dar şi de mai tinerele cântăreţe care sunt „la modă” de câţiva ani, cum este Anuţa Motofelea sau Cristina Retegan.

Pentru un program de jumătate de oră, viitorii însurăţei trebuie să scoată din buzunare cel puţin 500 de euro. Dacă vor ca Mirela Petruş să se audă în surdină întreaga noapte însă, suma ajunge  şi la 2500 de euro.

Cei mai mulţi artişti, mai ales la programele lungi, vin cu instrumentalişti, astfel că, cei 2500 de euro se împart. Preferate sunt de către majoritatea artiştilor sunt programele scurte, pentru că le permit să participe la mai multe nunţi în aceeaşi zi/noapte.

Cea mai „productivă” perioadă este vara, când un artist are cel puţin două nunţi pe weekend. Cât fac artiştii lunar doar din nunţi…vă lăsăm pe dumneavoastră să socotiţi.

Andreea Moldovan