Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Ordonanța pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată.
„Am propus colegilor din Guvern o serie de modificări legislative importante ca să putem atinge țintele pentru anul 2020 la capitolul clădiri cu consum redus de energie pentru încălzire/răcire, pentru apa caldă, iluminat și electrocasnice. Proiectul aprobat miercuri era pe lista de măsuri prioritare ale ministerului pentru anul 2016; estimam realizarea lui implementarea în luna februarie, iată că am devansat puțin”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu.
Noul act normativ prevede că toate clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (prescurtat nZEB, din engl. nearly zero energy buildings). Pentru clădirile publice, regula se aplică începând cu data de 31 decembrie 2018. În această categorie intră clădirile la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 10% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.
Clădirile cu consum mic de energie sunt avantajoase atât pentru utilizatorii lor, prin prisma facturilor reduse la utilități, cât și pentru mediu – întrucât contribuie la reducerea emisiilor poluante. Creșterea performanței energetice clădirilor face parte din setul de măsuri stabilite la nivel european pentru atingerea Obiectivelor Europa 2020 în domeniul schimbărilor climatice şi utilizării durabile a energiei.
Ordonanța aprobată miercuri prevede și obligația primarilor din localităţile urbane cu mai mult de 5000 de locuitori să iniţieze planuri locale multianuale pentru a creşte numărul de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Pe baza planurilor locale, MDRAP va elabora Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri noi nZEB şi încurajarea realizării transformării eficiente a clădirilor existente în clădiri nZEB.
Alte prevederi importante se referă la:
-completarea definiţiei certificatului de performanţă energetică cu date privind consumul de energie primară şi finală, inclusiv energia din surse regenerabile şi emisiile de gaze în echivalent CO2;
-completarea definiţiei privind sistemele de climatizare, pentru a include atât sistemele individuale, cât şi sistemele centralizate din clădiri/unităţi de clădire, precum instalaţiile de climatizare din spitale sau policlinici;
-stabilirea unui procent de cel puțin 10% din necesarul de energie primară care se asigură din surse regenerabile de energie la construirea clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero din surse convenţionale. Procentul minim care se asigură din surse regenerabile de energie în cazul clădirilor noi fost inclus şi în Planul Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 122/2015, notificat Comisiei Europene;
-instituirea obligaţiei ca deţinătorii clădirilor să pună în aplicare măsurile recomandate în certificatele de performanţă energetică, în perioada de valabilitate a lor.
-obligația ca certificatele de performanţă energetică să fie afișate la toate categoriile de clădiri frecvent vizitate de public de către deţinătorii acestora, precum: clădiri din domeniul public – biblioteci, muzee, teatre, şcoli, spitale, şi altele asemenea, precum şi la alte categorii de clădiri – hoteluri şi restaurante, clădiri pentru servicii de comerţ en gros şi cu amănuntul, clădiri de învăţământ, alte clădiri consumatoare de energie în scopul informării publicului;
Cu privire la sancţiuni, actul normativ comunitar prevede ca acestea să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. În acest sens, noul act normativ are în vedere:
-majorarea cuantumului amenzilor;
-introducerea de sancţiuni în cazul nerespectării de către auditorii energetici şi experţii tehnici, în cazul stabilirii recomandărilor, a cerinţelor minime de performanţă la clădiri, elementele de anvelopă ale clădirilor şi a sistemelor tehnice, în scopul reducerii consumurilor energetice;
În perioada 2009-2015 au fost reabilitate termic 59.544 de locuințe în 1.560 de blocuri prin Programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe (reglementat de OUG 18/2009). Prin Programul Operațional Regional 2007-2013 au fost finalizate până la sfârșitul anului trecut, tehnic și financiar, proiecte pentru alte 70 de blocuri cu 3.153 apartamente (rezultatele finale urmând să fie disponibile la închiderea programului).
În perioada 2014-2020, proiectele pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice și rezidențiale sunt finanțate inclusiv din fonduri europene nerambursabile, prin Axa 3 a Programului Operațional Regional.
