Deputatul Mircea Grosaru, reprezentant al judeţului Bistriţa-Năsăud în Parlamentul României, este considerat de Agenţia Naţională de Integritate ca fiind în conflict de interese, după ce în legislatura trecută şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar. În cei aproximativ trei ani petrecuţi în funcţia de consilier parlamentar, doamna Grosaru a încasat 66.745 de lei.
Deşi este jurist de profesie şi se laudă şi cu un doctorat în drept, deputatul Mircea Grosaru susţine că nu ştia că nu are voie să îşi angajeze soţia la propriul cabinet parlamentar.
Bistriţa-Năsăud s-a mai pricopsit cu un deputat în urma alegerilor din decembrie anul trecut, pe lângă cei patru deputaţi pentru tot atâtea colegii câte are judeţul nostru – Mircea Grosaru. A fost ales cu doar 355 de voturi, majoritatea, 125 fiind obţinute în zona Becleanului. În mandatul trecut a reprezentat în Parlament un colegiu din judeţul Botoşani.
Deputatul este reprezentantul minorităţii italienilor în Parlamentul României şi şi-a obţinut mandatul în urma redistribuirilor naţionale.
Mircea Grosaru este un personaj controversat şi pretinde că are afinităţi liberale. El a fost membru al PNL Suceava până în 2010, când conducerea organizaţiei judeţene de acolo a solicitat excluderea sa din partid. Cu toate acestea, la Conferinţa judeţeană de alegeri a liberalilor bistriţeni care a avut loc în primăvara acestui an în calitate de invitat, Mircea Grosaru a clamat de la tribună apartenenţa sa la PNL.
Anul trecut, unele publicaţii centrale au scos la iveală anumite aspecte nu tocmai demne de un ales în Legislativul naţional.
Mai nou, ANI îl acuză de săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.
Şi-a angajat nevasta la cabinetul parlamentar
Săptămâna trecută, Agenţia Naţională de Integritate a constatat în cazul deputatului Mircea Grosaru un conflict de interese întrucât şi-a angajat nevasta în funcţie de consilier la cabinetul său parlamentar, aceasta obţinând un venit net de aproape 67.000 lei.
„Grosaru Mircea a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât, în calitate de deputat, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care soţia sa a fost angajată în perioada 15 decembrie 2008 – 01 februarie 2011 în funcţia de consilier în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală nr. 7, Botoşani. De asemenea, au rezultat indicii privind posibila încălcare a dispoziţiilor art. 2531 din Codul Penal al României, întrucât acesta a avizat contractul individual de muncă încheiat de soţia sa cu Camera Deputaților, decizie în urma căreia soţia acestuia a realizat un venit net în sumă totală de 66.745 lei”, se precizează într-un comunicat al ANI.
ANI a sesizat PÎCCJ
Drept urmare, ANI a sesizat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea verificării indiciilor privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. În aceeaşi situaţie se află încă trei deputaţi: Niculai Mircovici, Merka Adrian Miroslav şi Luminiţa Iordache (fost deputat).
„Agenţia Naţională de Integritate a sesizat, în cazul celor 4 deputaţi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea verificării indiciilor privind săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 din Codul Penal al României, potrivit căruia «Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă»”, se precizează în comunicatul ANI.
Italian, de la Adam şi Eva…
În 2012, la adresa lui Grosaru au fost lansate acuzaţii din partea unor membri ai comunităţii etnice, care susţineau că deputatul nu are origini italiene.
Potrivit dcnews.ro, Emilia Finatti, membru al Comunităţii Italiene din România, susţinea că Mircea Grosaru ar fi obţinut fraudulos mandatul din anul 2004, care i-a permis să devină deputat al minorităţii italiene.
„În anul 2004, a venit Grosaru şi ne-a propus în felul următor: ei să vină cu asociaţia lor de la Suceava (n. r. Asociaţia Italienilor din România) şi să candidăm ca şi alianţă. A propus ca înţelegerea să fie în felul următor: eu să fiu candidat şi să obţin mandatul, iar Asociaţia lor să gestioneze fondurile de la Guvern pentru minoritate. Am început să umblăm prin ţară să depunem candidatura pentru alegeri în fiecare judeţ. Eu nu dispuneam de banii şi timpul necesar să umblu în toată ţara şi m-am ocupat de 12 judeţe. Grosaru a spus că va merge el în restul ţării. Până să îmi dau seama, el se trecuse pe toate listele cu numele lui ca şi candidat şi a ieşit parlamentar”, declara pentru dcnews.ro, Emilia Finatti.
Potrivit sursei citate, aceeaşi Finatti susţinea că Grosaru i-ar fi mărturisit cu mai mulţi ani înainte, atunci când se cunoscuseră, că este român get-beget şi că se prezenta ca fiind consilierul lui Valentino Iuliano, primul deputat al comunităţii italiene.
Întrebat dacă este aşa sau nu, Mircea Grosaru nu a recunoscut iniţial, scrie decnews.ro, însă mai apoi a afirmat că de fapt bunicul său ar fi fost un italian ajuns în România şi îl chema Lorenzo Masseri, însă în acea vreme italienii ajunşi la noi în ţară obişnuiau să îşi schimbe numele.
Dat afară din PNL
În 2010, în presa din judeţul Suceava apărea o ştire cu privire la excluderea lui Mircea Grosaru din PNL, al cărui membru era la acea vreme. Motivele invocate de conducerea organizaţiei judeţene liberale din judeţul Suceava de la acea vreme, care au stat la baza excluderii lui Grosaru din partid, au fost inactivitatea în cadrul PNL, dar şi modul în care acesta votase în Parlament: „împotriva intereselor românilor şi conceptelor de dreapta”.
În vârstă de 61 de ani, Mircea Grosaru este originar din judeţul Suceava şi profesează avocatura.
În perioada 1974 – 2006, a absolvit patru facultăţi şi are tot atâtea masterate, la care se adaugă şi un doctorat în drept.
Până să intre în Parlamentul României a fost director în Prefectura Suceava şi în RA-PPS Bucureşti.
Acum el este la al patrulea mandat de deputat în Parlamentul României.
Liana Mureşan
