Doi poliţişti de la Serviciul de Permise şi Înmatriculări Auto Bistriţa-Năsăud şi un om de afaceri din Parva au fost trimişi în judecată recent de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Se pare că atât a mai rămas din „mega” dosarul de anul trecut, în care erau acuzate 19 persoane de comiterea infracţiunilor de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, iniţierea, constituirea sau aderarea la un grup infracţional organizat şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.
Printre persoanele vizate în ancheta procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi poliţiştilor de la Direcţia Generală Anticorupţie, ce a condus pe data de 29 octombrie, la efectuarea a zeci de percheziţii domiciliare în judeţ, se numărau la acea dată şase agenţi de poliţie şi mai mulţi angajaţi ai unor ocoale silvice. Doar doi poliţişti de la Permise, Emil Mihai Capotă şi Lup Petru Claudiu, au fost trimişi însă în judecată, în lunile iunie, respectiv august, ale acestui an, după aproape un an de cercetări, împreună cu Vartolomei Ilie, afacerist din Parva.
Miei şi băutură, pentru permise auto
Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Emil Mihai Capotă a fost trimis în judecată după ce a fost cercetat pentru comiterea unor infracţiuni de luare de mită (mai exact, două) şi trafic de influenţă, constând în faptul că în data de 9 aprilie a anului trecut, respectiv în zilele de 10 şi 11 ale aceleiaşi luni, în calitate de agent de poliţie în cadrul SRCRPIV Bistriţa, a primit de la anumite persoane (intermediari), diverse foloase (miei şi băuturi alcoolice), în vederea favorizării altor persoane (rude ale acestora), la probele practice de obţinere a permisului de conducere auto.
Al doilea poliţist, Lup Petru Claudiu, a fost şi el trimis în judecată acum, la două luni distanţă, sub acuzaţia unor fapte similare (luare de mită).
În ceea ce îl priveşte pe Vartolomei Ilie, acuzat la rândul său de luare de mită, e ultimul trimis în judecată, se pare, din „lotul” celor cercetaţi iniţial pentru fapte de corupţie în domeniul silvic, fapte despre care nu se mai vorbeşte deocamdată nimic. Cercetările întreprinse la vremea respectivă conduceau la concluzia că omul de afaceri din Parva ar fi implicat şi în coruperea celor de la Serviciul de Permise Auto, singurele care fac, deocamdată, obiectul dosarelor trimise spre judecată instanţei.
Cum poate un „balast” să fie un dosar „beton”?
Încă de la momentul la care a fost făcut public obiectul cercetărilor din 2015, dosarul părea unul cam tras de păr. Temeiurile insuficient de puternice şi transcrierile după interceptările telefonice infirmate de probe, s-au numărat printre motivele pentru care Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud a respins atunci propunerea de arestare preventivă a inculpaţilor aduşi în faţa instanţei şi a considerat că trebuie aplicate alte măsuri preventive proporţionale cu gravitatea faptelor imputate.
Decizia instanţei a fost motivată prin faptul că referatul cu propunerea de arestare preventivă a avut neajunsuri „care au grevat atât asupra judecării cererii cât şi asupra deliberării dar şi a motivării hotărârii adoptate”, astfel că s-a apreciat „că propunerea parchetului se bazează pe temeiuri insuficient de puternice, care să justifice luarea celei mai severe dintre măsurile preventive”.
„Sub un prim aspect este de observat lipsa de sistematizare a referatului cu propunerea de luare a măsurii preventive; balastul pe care în prezintă acesta, constând în numeroasele aspecte care, deşi interesează cauza în ansamblul ei, nu prezintă relevanţă în raport cu propunerea făcută (…) împrejurarea că unele dintre faptele reţinute în sarcina persoanelor propuse spre arestare sunt foarte sumar descrise în cuprinsul referatului cu propunerea de arestare preventivă, sunt reţinute doar pe baza transcrierilor unor interceptări telefonice fără a se corobora cu alte probe sau chiar în condiţiile în care aceste transcrieri sunt infirmate de probele administrate până la acest moment”, motiva la acea dată judecătorul de drepturi şi libertăţi.
Mult zgomot pentru …nimic
Potrivit referatului cu propunerea de arestare preventivă a şase persoane din totalul celor 19 din dosar, întocmit de procurori, „s-a constituit un nucleu de persoane care au avut ca scop defrişarea pădurilor, acţiunile lor fiind bine orientate şi prestabilite”.
Astfel, agenţii de poliţie asigurau protecţie în mod nemijlocit însoţind transporturile, prin informaţii cu privire la controalele în trafic, sau intervenţii la alţi poliţişti.
„Cu privire la controalele în trafic membrii grupării se anunţau cu privire la controale, iar uneori foloseau antemergători. Transporturile se efectuau o parte fără avize de însoţire, iar o parte de mai multe ori cu acelaşi aviz, care însă nu reflecta realitatea în sensul că materialul nu provenea de pe partida aflată în exploatare pentru care fuseseră emise avizele.
Personalul silvic era interesat ca cele mai bune partizi ce urmau a fi exploatate să ajungă la membri grupării care administrau societăţi comerciale (…).
Din redarea unor convorbiri telefonice purtate de aceşti administratori de societăţi comerciale rezulta că lucrătorii silvici îi favorizau pe aceştia prin aceea că marcau arbori în plus pentru exploatare”, arată procurorii în referat, precizând totodată că veniturile ilicite realizate de membrii grupării se împărţeau între aceştia, iar pentru protecţia asigurată, agenţii de poliţie beneficiau de plata unor consumaţii la restaurant, de prestaţii de debitare a materialului lemnos, de transport şi chiar de material lemnos exploatat fără drept, cotă din acesta.
Punctând faptul că probatoriul nu este încă epuizat, mai pe româneşte spus cercetările în cauză nu sunt încă finalizate, procurorii solicitau instanţei să admită luarea măsurii arestului preventiv în privinţa celor şase inculpaţi „pentru asigurarea bunei desfăşurări a urmăririi penale şi pentru a împiedica exercitarea de către inculpaţii poliţişti să facă presiuni sau să recurgă la intimidări asupra martorilor din cauză şi pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică generată de activitatea infracţională a inculpaţilor”.
Finalitatea a fost însă că niciuna dintre persoane nu a fost arestată, pentru patru persoane dispunându-se doar arestul al domiciliu, ulterior şi acestora fiindu-le schimbată măsura în control judiciar. Adică, mult zgomot pentru nimic…
Din ”resturi” de la DNA e greu să mai faci dosare
Conform unor surse ale Gazetei de Bistriţa, „mega-dosarul” de corupţie din 2015 nu ar fi fost decât un rest de la ce au lăsat deoparte procurorii DNA. Adică, mai pe româneşte spus, un fel de balast din dosarul penal în care au fost cercetaţi capii Poliţiei din Bistriţa-Năsăud – Ioan Ovidiu Mureşan, Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă, fapte care s-ar fi petrecut în anul 2014.
În condiţiile în care procurorii DNA au trecut peste faptele celor ce au fost apoi inculpaţi, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud au preluat documentele şi şi-au propus să ducă ancheta mai departe. Interceptările convorbirilor dintre presupuşii făptaşi nefiind suficiente, au purces ulterior la percheziţii. Nici acestea se pare că nu a dat mai multe roade, de la unii dintre inculpaţi fiind confiscate sume foarte mici de bani, câteva sute de lei.
Datarea faptelor din 2014 a fost consemnată şi de motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care contrazicea susţinerile procurorilor din comunicatul remis presei cum că faptele s-au petrecut în perioada februarie –octombrie 2015. „Este de observat că cele mai multe dintre faptele inculpaţilor propuşi spre arestare au fost comise în cursul anului 2014 şi că timp de un an de zile, lăsarea în libertate a inculpaţilor nu a prezentat un pericol pentru ordinea publică”, arăta judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
[…] […]