Cum s-au „scurs” 3 milioane de lei de la Penitenciarul Bistriţa la o firmă cu 100 de contracte cu statul în palmares

În doar doi ani, o firmă din Brăila a pus mâna pe contracte cu Penitenciarul Bistriţa în valoare de trei milioane de lei. Aceeaşi firmă pare să fi pus stăpânire pe tot ce înseamnă securitatea şi supravegherea în instituţiile din România, având în palmares 100 de contracte cu statul.

O firmă din Brăila pare să fi pus stăpânire pe tot ce înseamnă securitate şi supraveghere în instituţiile din România. În doar doi ani, Peniteciarul cu Regim Închis Bistriţa a „direcţionat” către această societate comercială peste trei milioane de lei.

Este vorba despre Casido SRL, o firmă înfiinţată în 1993, care are ca obiect de activitate lucrările de instalaţii electrice. În 2015, cifra de afaceri a societăţii comerciale trecea de 4 milioane de lei, profitul net fiind de doar 61.000 de lei. Datoriile se apropie şi ele de două milioane de lei. Societatea comercială are doar 7 angajaţi.

În 2014, Casido SRL avea o cifră de afaceri de 6,8 milioane de lei şi un profit net de 168.000 de lei. În 2013, cifra de afaceri nu trecea de 4,6 milioane de lei, iar în 2012 era la jumătate, profitul net ajugând la doar 2000 de lei.

Deşi domeniul de activitate este lucrări de instalaţii electrice, societatea comercială pare să se fi specializat în supraveghere şi control, servicii prestate în mare parte din instituţiile statului.

În 30 iunie 2015, Casido SRL câştiga o licitaţie organizată de Penitenciarul Bistriţa pentru instalarea unui sistem de supraveghere electronică la penitenciar. Valoare contractului ajungea la 1,6 milioane de lei, fără TVA, fiind cel mai mare contract semnat de Penitenciarul Bistriţa în anul 2015.

La licitaţia în cauză au participat 6 firme, însă niciuna nu a putut rivaliza cu societatea comercială din Brăila.

100 de lei a făcut diferenţa la licitaţia cu numărul 2

Culmea, un an mai târziu, aceeaşi societate comercială mai pune mâna pe un contract tot cu Penitenciarul Bistriţa. În luna iulie a acestui an, Casido SRL mai dă o lovitură, punând mâna pe încă un contract .

Valoarea acestuia ajungea la 1,6 milioane de lei şi presupune achiziţionarea şi montajul unui sistem de control al accesului persoanelor în respectiva unitate de detenţie.

Pentru acest contract s-au bătut mai multe companii de profil din ţară, printre care şi celebra UTI Grup Bucureşti, Wintech Group SRL Iaşi şi Comteh Constanţa SRL. Deşi pare greu de crezut, 100 de lei a făcut diferenţa…

Firma desemnată câştigătoare, SC Casido SRL, a oferit preţul de 1.694.900 de lei fără TVA, cu doar 100 de lei mai puţin decât următoarea firmă, Wintech Group SRL Iaşi, care se angaja să ofere aceste servicii pentru 1.695.000 de lei fără TVA.

SC Casido SRL a încheiat 100 de contracte cu statul

Firma din Brăila pare să „trăiască” aproape exclusiv de pe banii statului. În ultimii ani, SC Casido SRL a încheiat 100 de contracte cu statul cu ajutorul licitaţiilor şi încă 10 cu ajutorul atribuirilor directe.

Dintre cele 100 de contracte obţinute în urma licitaţiilor publice din ultimii 3 ani, contractul cu cea mai mare valoare este cel semnat cu Penitenciarul Bistriţa (373.708 de euro). Următoarea pe listă este Primăria Timişoara, care a direcţionat către firma din Brăila 356.216 euro.

Penitenciarul Bistriţa nu este singura instituţie din Bistriţa-Năsăud care a apelat la Casido SRL. Firma din Brăila a mai încheiat în anul 2013 un contract cu Primăria Romuli, de la care a încasat peste 200.000 de lei pentru construirea unei clădiri.

Societatea comercială a încheiat contracte cu penitenciarele din Bistriţa şi Iaşi, tribunale din Vrancea, Braşov, dar şi cu numeroase consilii judeţene şi primării. De serviciile societăţii comerciale au mai beneficiat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, ROMATSA, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Biroul Român de Metrologie Legală, Compania Naţională a Huilei, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare sau Inspectoratul General pentru Imigrări.

O parte din aceste instituţii au direcţionat periodic diferse sume de bani către această firmă. Este şi cazul Inspectoratului General pentru Imigrări şi al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, care au încheiat cu Casido SRL câte 5 contracte în ultimii ani.

Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă), Hidroelectrica şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva  au încheiat câte trei contracte cu firma respectivă.

Potrivit jurnalul.ro, Casido SRL a încasat în 2010 aproape 200.000 de euro pentru întreţinerea şi reparaţia aparatelor de aer condiţionat la sediul din Bucureşti a Ministerului Finanţelor Publice.

Deşi pare greu de crezut, firma din Brăila încasa peste 8200 de lei (aproape 2000 de euro) pentru întreţinerea fiecărui aer condiţionat din clădire, asta în condiţiile în care un aparat de aer condiţionat putea fi cumpărat cu 350 de euro, adică cu 15% din suma direcţionată pentru întreţinere.

Casido, în centrul unui scandal monstru la Consulatul României de la Cahul

În 2011, presa centrală îşi îndrepta atenţia asupra firmei din Brăila, după ce aceasta semnase un contract pentru amenajarea sediului Consulatului General al României de la Cahul, Republica Moldova.

După ce Casido SRL a pus mâna pe contract, a subcontractat lucrările unei societăţi din Republica Moldova, SA Rubin-206 Cahul. Valoarea contractului pe care Casido SRL l-a încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe ajungea la 460.000 de euro. Firma din Brăilea a subcontractat lucrările firmei din Republica Moldova pentru suma de 229.651 de euro, mai puţin de jumătate din suma primită de la Ministerul Afacerilor Externe.

SA Rubin-206 Cahul a încasat însă doar 55.287 de euro, Casido SRL refuzând în repetate rânduri să achite şi restul sumei. Firma din Republica Moldova a trimis mai multe plângeri oficiale Ministerului Afacerilor Externe, însă fără niciun rezultat, asta deşi inclusiv comisiile de politică externă din Camera Deputaţilor şi Senat au solicitat MAE să rezolve cumva problema.

Andreea Moldovan