Creţu şi-a lungit pârtia de schi cu circa 160 m şi spune că aduce tunuri de zăpadă care să funcţioneze la temperaturi cu plus

Primarul Ovidiu Creţu se laudă mai nou cu lungimea pârtiei de schi din Wonderland.Puţini sunt interesaţi de acesta aspect,dar mulţi sunt aceia care spun că investiţia este una nefezabilă, în condiţiile în care temperaturile sunt, în ultimii ani, destul de ridicate în anotimpul rece.Banii se vor duce pe apa sâmbetei, în loc să fi fost îndreptaţi în investiţii pentru infrastructură sau drumuri.

Edilul bistriţean mai spune că lucrările vor fi finalizate cu trei luni mai devreme decât prevede contractul, adică în iunie anul acesta. Dacă se mai opinteşte un pic, Creţu ar putea tăia panglica chiar cu câteva zile mai devreme de alegerile locale de pe 1 iunie.

Pârtia de schi pe care primarul Ovidiu Creţu o vrea construită neapărat la Bistriţa pe Dealul Cocoşului a devenit subiect de presă naţional. Controversele legate de acest obiectiv nu au dispărut încă, iar edilul bistriţean nu recunoaşte nici în ceasul al 12-lea că este o investiţie nefezabilă.

Pârtie de oraş pe milioane de euro

Conform unei declaraţii acordate Hotnews,Ovidiu Creţu se laudă cu faptul că lungimea pârtiei va fi una mai mare decât a fost prevăzută iniţia în proiect, şi că temperaturile ridicate nu mai sunt acum o problemă fiindcă există instalaţii de producere a zăpezii artificiale şi în astfel de condiţii. Ce a uitat însă să precizeze primarul este costul ridicat al unor astfel de instalaţii care depăşeşte milionul de euro.

Totodată, Ovidiu Creţu mai spune că investiţia va fi amortizată prin dezvoltarea economică a zonei, în sensul că acolo vor fi construite pensiuni şi restaurante, astfel că municipalitatea va avea de câştigat din impozitul perceput pe acestea. În plus, susţine edilul, pârtia va putea fi folosită de elevii bistriţeni în timpul orelor de sport, în baza unui parteneriat pe care municipalitatea îl va încheia cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud.

„Pârtia este în principal pentru locuitorii oraşului. Avem foarte mulţi schiori care acum merg la Topliţa sau în alte oraşe. Pârtia va avea 1.250 metri. Iniţial avea 1.083 metri, dar după discuţii cu constructorul am decis să o facem mai lungă. Este o pârtie de oraş. Va fi dotată cu nocturnă ca oamenii să poată veni după serviciu, copii să înveţe să schieze. Vrem să facem un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar ca elevii să poată cumula mai multe ore de sport şi să le facă pe aceasta pârtie. În ceea ce priveşte zăpada, pârtia va fi dotată cu 4 tunuri de zăpadă care în 24 de ore pot pune un strat de zăpadă de 30 de centimetri. Mai mult, acum mijloacele de producere a zăpezii artificiale funcţionează la temperaturi ridicate. Noi estimăm că pârtia va funcţiona 3-4 luni pe an. În plus, telescaunul va funcţiona şi în sezonul cald, capătul acestuia fiind pe cel mai înalt punct de lângă Bistriţa, ceea ce oferă o panoramă a oraşului. În plus, am primit de la mai multe firme o ofertă de parteneriat, pentru perioada verii, să amenajeze o pistă de cart sau bob pe şină. Si ca să fac o comparaţie, pârtia noastră este un pic mai lungă decât cea din Piatra Neamţ, şi mai modernă, aceasta având mare succes, iar locuitorii sunt foarte mândri că se află la ei în oraş. (…) Amortizarea investiţiei nu se va face din bilete, ci din dezvoltarea economică a zonei. În zonă se vor construi pensiuni, restaurante, locuinţe, iar noi vom avea de câştigat din impozitul perceput pe acestea, astfel căîn 10-15 ani investiţia se va amortiza. Noi am vrut să facem proiectul pe fonduri europene, dar nu s-a putut”, a declarat primarul, potrivit Hotnews.

Chereji i-a pus pe cap Curtea de Conturi

De când a venit cu ideea construirii unei pârtii de schi la Bistriţa, primarul Ovidiu Creţu a avut adversari înverşunaţi care susţin că o astfel de investiţie este una nefezabilă.

Unul dintre aceştia este preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică, Adrian Florin Chereji, care în decembrie 2014 a trimis edilului o scrisoare deschisă în care îi cerea acestuia să oprească acest proiect pentru care vor fi cheltuiţi prea mulţi bani, în condiţiile în care finanţarea provine practic din împrumutul bancar obţinut la începutul lui 2014. Din cei 40 milioane lei, jumătate sunt alocaţi pentru realizarea pârtiei de schi. La acel moment, Chereji ameninţa municipalitatea cu o reclamaţie către Curtea de Conturi.

„În cazul în care se va contracta această lucrare conform caietului de sarcini publicat în SEAP pe website-ul e-licitatie.ro, veţi fi răspunzători pentru o cheltuială de cca 3.000.000 lei/an din bugetul local în următorii 10 ani.

Studiul de fezabilitate (SF) care stă la baza documentației întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroșani se bazează pe realizarea investiției cu atragerea de fonduri nerambursabile (europene sau de la Ministerul Dezvoltării și Turismului). Din analiza financiară a SF, rezultă un profit de 8.600 lei/an, în condițiile în care fondurile de investiție nu trebuie rambursate. În condițiile în care municipalitatea intenționează realizarea investiției din creditul bancar contractat cu UNICREDIT ȚIRIAC Bank, la cheltuielile de operare și întreținere din SF trebuie adăugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil.lei/an și de aici rezultă o cheltuială de cca 3 mil.lei/an din bugetul local în următorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului).

Pe lângă cele de mai sus doresc să menționez că SF este greșit, firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obținute veniturile nici măcar la nivelul prevăzut în SF, iar cheltuielile de întreținere și operare vor fi mai mari decât cele prevăzute, astfel că în final pierderea anuală pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an”, a scris Florin Chereji în documentul adresat Curţii de Conturi.

Acesta a mai atras atenţia că firma care a întocmit studiul de fezabilitate nu a ţinut seama de factorii climatici din ultimii ani, nici de cantitatea de precipitaţii, precum nici de altitudinea la care este amplasat obiectivul.

„SF-ul nu prezintă nici o garanție asupra fezabilității proiectului deoarece nu are la bază un studiu de piață”, a precizat Florin Chereji.

Inspectorii au spus că totul e OK

De altfel,preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică a şi făcut sesizarea, iar controlul Curţii a avut loc, însă inspectorii instituţiei nu au găsit nereguli. Aceasta s-a datorat însă faptului că inspectorii Curţii de Conturi s-au mărginit să verifice doar cheltuielile angajate până la acel moment de primărie pentru întocmirea documentaţiei şi avizelor necesare proiectului. Cât despre eficienţa investiţiei, Curtea de Conturi arată că această latură va ieşi în evidenţă doar în viitor, după darea ei în folosinţă.

„Din verificarea şi analizarea documentelor prezentate de entitate s-au desprins următoarele concluzii:

• – angajarea, lichidarea, ordonanţarea, plata şi înregistrarea cheltuielilor privind realizarea proiectului cu studii topo geo-documentaţie economică – proiect tehnic pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi, în cadrul Complexului sportiv Polivalent din extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea” respectă principiile legalităţii şi regularităţii;
• – documentele justificative în baza cărora a fost elaborat şi fundamentat studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi, în cadrul Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea” au fost întocmite, semnate şi autorizate, decontate în conformitate cu prevederile legale;
• – studiul de fezabilitate a fost elaborat şi întocmit în conformitate cu proiectul aprobat de contractant. S-a făcut o analiză a factorilor de risc, abordarea riscurilor bazându-se pe dimensionarea şi măsurarea riscului;
• – indicatorii economico financiari au fost fundamentaţi şi calculaţi pe baza de analize financiare (analiza cost beneficiu), analiza de risc,studii şi prognoze;
• – exactitatea şi realitatea indicatorilor tehnici fundamentaţi de către proiectant va fi confirmată sau infirmată după darea în exploatare a investiţiei;
• – studiul de fezabilitate a fost achitat din bugetul local, fiind aprobate în acest scop angajamente bugetare;
• – în luna februarie 2014 Municipiul Bistriţa prin Consiliul local a încheiat Contract de credit la UniCredit Ţiriac Bank, nr. 406016 din data de 11.02.2014, un credit de angajament în valoare de 20.000 mii lei (n. r. – 20 milioane lei) pentru realizarea a două obiective de investiţii;
• Amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi în cadrul Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Unirea.
• Amenajare legătură Libertăţii spre zona Zăvoaie, inclusiv construirea podului Berăriei peste râul Bistriţa.
• creditul contractat este de tip revolving, cu o durată de l0 ani;
• rata dobânzii este de tip ROBOR3M +2% pe an;
• veniturile estimate a se realiza în 30 de ani din exploatarea pârtiei deschi sunt de 119.164.512 lei, iar veniturile suplimentare ale bugetului local sunt estimate la 7.147.396 lei. Conform graficului estimativ de rambursare anexat la contractul de credit costul creditului poate ajunge la nivelul de 26.277.500 lei”, sunt concluziile Curţii de Conturi precizate în documentul remis lui Florin Chereji.

Dacă temperatura nu e sub -5°, pârtia e degeaba

La finele lunii august 2014, primarul Ovidiu Creţu a semnat contractul pentru lucrările de execuţie cu firma câştigătoare a licitaţiei, SC Kranz Eurocenter SRL, moment la care administratorul companiei a punctat fără să vrea minusurile zonei şi lipsa funcţionalităţii unei asemenea investiţii.

„Aceasta este o pârtie de schi pentru începători, pentru recreere, care înţeleg că va fi utilizată şi vara. Altitudinea nu este atât de importantă cât este temperatura. Ca să poţi să ai o pârtie bună ai nevoie de o temperatură negativă. Cu cât este mai scăzută temperatura, sub -5°, cu atât mai bine. Zăpada artificială poate fi produsă undeva la temperatura de -5°. Cu cât este mai mică temperatura, cu atât este mai propice”, a punctat în cadrul conferinţei de presă Corin Boian, administratorul firmei câştigătoare.

Ce încercareprezentantul Kranz Eurocenter să explice este faptul că nu altitudinea este un dezavantaj, ci chiar lipsa unor temperaturi propice, având în vedere că la Bistriţa ninge doar câteva zile pe iarnă şi că -5° se înregistrează cel mult jumătate de lună din tot anotimpul rece.

Investiţia pentru pârtie, estimată la peste 6 milioane de euro

Contractul de lucrări a fost estimat la peste 27 milioane lei, echivalentul a peste şase milioane euro. La finele anului lui 2013, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a comandat întocmirea unui studiu de fezabilitate cu privire la „elaborarea fazelor de proiectare la obiectivul de investiţii «Utilităţi aferente amplasamentului Complexului Sportiv Polivalent din extravilanul mun. Bistriţa, localitatea componenta Unirea»”, pentru care municipalitatea a plătit aproximativ 100.000 de lei. Într-o primă fază, investiţia a fost estimată la circa 14,5 milioane de euro. Consilierii locali au ales reevaluarea investiţiei, astfel că estimările au ajuns la circa 7,8 milioane de euro.

Costurile estimate iniţial pentru execuţia utilităţilor au fost enorme, proiectantul propunând două variante: una de peste 16,3 milioane euro – din care C+M (n.r. – construcţii şi montaj) se ridică la 12,047 milioane euro, iar cea de a doua variantă este estimată la 14,46 milioane euro – din care C+M se ridică la 12,063 milioane euro. Potrivit studiului de fezabilitate intrat în prima dezbatere a consilierilor locali bistriţeni, recomandată era cea de a doua variantă. Aleşii locali au respins atunci proiectul, întrucât suma propusă pentru investiţie a fost considerată nejustificat de mare. După recalculare, costurile au fost estimate la circa 7,8 milioane euro, din care C+M 6,5 milioane euro, potrivit studiului de fezabilitate supus ulterior votului aleşilor locali.

Scandal pe contract

Licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări a fost lansată în toamna anului 2013, însă câştigătorul final a fost desemnat abia în iulie 2014, după o întreagă tevatură pe marginea acestui subiect.

Iniţial, primăria condusă de Ovidiu Creţu a desemnat drept câştigătoare a licitaţiei asocierea dintre SC Record SRL– SC ElectroconstrucţiaElco Bistriţa SA – BartholetMaschinenbau AG – SC Triplex Construcţia SRL, care de altfel a avut preţul cel mai mic, de 19.195.414,96 lei fără TVA.

Rezultatul a fost însă contestat în instanţă de SCKranz Euro Center Piteşti, participantă la licitaţie în asociere cu SC Elcompet SRL, care a avut cel de-al doilea preţ ca valoare – 19.526.712 lei fără TVA. Motivele invocate de contestatoare au fot nerespectarea unor prevederi din caietului de sarcini, dar şi modul în care asocierea de firme desemnată câştigătoare a dat anumite explicaţii cu privire la calculul ofertei pe diferite segmente. În cele din urmă, firma din Piteşti a avut câştig de cauză în instanţă.

Iată care sunt principalele obiective care vor fi realizate pe Dealul Cocoşului:

1. TELESCAUN – Se va monta un teleferic monocablu tip telescaun fix cu 4 locuri și cu o capacitate de transport de 1.200 persoane pe oră. Telescaunul are cota de plecare la + 457 m și ajunge la cota + 676 m. Diferența de nivel între cele două cote este 219 m, cu o lungime pe orizontală de 962 m și pe înclinat de 987 m.
2. PÂRTIA: lungime pe orizontală: 1.054 m;

• – Pe înclinat: 1.083 m;
• – Diferența de nivel 218 m;
• – Panta medie: 20%;
• – Lățime medie: 60 m.

1. INSTALAȚIE DE NOCTURNĂ
2. PARCARE : 150 de locuri
3. CENTRU SALVAMONT
4. PUNCT de închiriere echipament
5. INSTALAȚIE pentru producerea zăpezii artificiale: pleacă de la ideea folosirii tunului de zăpadă de mare capacitate, fapt ce presupune o captare de apă de pe râul Bistrița – 5.000 metri cubi și realizarea unei stații de pompare.