Profesorul Florin Bojor are o propunere ca orașul Bistrița să nu devină un oraș mort, cu trecerea timpului. Astfel acesta, propune ca soluție Parcul Culturii Urbane.
„Cred că majoritatea bistriţenilor au observat cum tot mai mulţi tineri pleacă definitiv din Bistriţa, unii merg la studii şi nu se mai întorc, alţii după ce termină aici şcoala pleacă în străinătate sau în alte localităţi. Motivele sunt complexe, însă rădăcina este una singură: tinerii nu văd viitor la Bistriţa şi consideră oraşul nostru un cătun mort.
Problema e atâta de mare încât în ritmul acesta în câţiva ani Bistriţa va fi un oraş de pensionari. Atunci, mă întreb: ce facem ca tinerii să iubească oraşul nostru?
Soluţia: Parcul Culturii Urbane din Bistriţa
Ce ar trebui să cuprindă un astfel de centru dedicat tinerilor în societatea actuală?
1. Sală de concerte pentru muzică alternativă;
2. Sală acoperită pentru skatepark;
3. Sală de expoziţie pentru creaţia artistică modernă şi contemporană;
4. Sală Expo pentru târguri, prezentări de modă, evenimente;
5. Spaţiu Graffiti – expoziţie permanentă;
6. Sala Forum pentru dezbateri publice;
7. Atelier de reciclare şi reîntrebuinţare a lucrurilor;
8. Atelier de micro-grădinărit (Grădina din apartamentul tău);
9. Casa democraţiei:
a. Spaţii de birouri pentru asociaţii dedicate tinerilor, de implicare civică, de conştiinţă socială;
b. Biblioteca urbană – centru de informare şi documentare;
c. Centru de consiliere şi orientare şcolară: Profu, prietenul tău!;
10. Parcare multifuncţională pentru evenimente în aer liber (drifturi, tuning, moto extrem, etc.);
11. Tribună.
Unde s-ar putea face un astfel de centru postmodern?
Până în 1989, de după străduţele de peste linii începea zona industrială, acum doar câinii fără stăpân, căutătorii de fier vechi şi forţa naturii mai stăpânesc această zonă la 15 minute distanţă de mers pe jos de Primăria Bistriţa. Fostele spaţii industriale: Proditerm, Teraplast, Redivivus, etc. fie s-au mutat, fie au dat faliment.
Şi dintr-o dată Consiliul Local şi noi toţi avem la dispoziţie o infrastructură care poate readuce viitorul la Bistriţa, care dacă este bine utilizată îi poate face pe tineri să-şi iubească oraşul şi să nu mai plece definitiv.
Mai precis?
Imensele hale din spatele sediului Jandarmeriei, parcarea alăturată şi o clădire de 7 etaje construită recent, toate însumând peste 5 hectare sunt baza ideală pentru a face din Bistriţa o capitală a tinerilor din ţară şi străinătate.
Cui aparţine această infrastructură şi ce se întâmplă cu ea?
Proprietarul, SC. Redivivus SRL este în insolvenţă şi aproape 50 de creditori îi cer să-şi plătească datoriile, între care inclusiv Primăria Municipiului Bistriţa.
Cine ar putea cumpăra proprietatea şi cât ar costa?
Mulţi ani la rând s-a încercat pe unul dintre terenurile alăturate (ale fostului CPL) să se găsească o finalitate rentabilă (cartier rezidenţial) şi nu s-a găsit.
Abia după expansiunea Leoni, această companie internaţională şi cel mai mare angajator al judeţului a cumpărat terenul şi astăzi se ridică o nouă fabrică Leoni. Deci, o altă companie mare nu va veni, căci în zonă nu are unde să găsească forţă de muncă.
Ca atare, numai o instituţie a statului poate să cumpere o astfel de locaţie, iar cum la masa creditorilor sunt atâţia de mulţi care îşi vor banii, se înţelege de le sine, că se vor mulţumi cu un preţ scăzut ca să mai recupereze ceva din pierderi. Dacă nu, colosul de beton va fi acolo şi peste zeci de ani, iar creditorii nu vor primi nimic.
De unde are bani Primăria Bistriţa să cumpere o astfel de proprietate?
Din vânzarea instalaţiilor nefolosite de ani de zile ale SC. Proditerm S.A. Bistriţa aflate în administrarea Primăriei Bistriţa.
Dacă merită tinerii noştri un astfel de parc al culturii urbane, numai dumneavoastră puteţi spune!?” precizează Prof. Florin I. Bojor.
