BN sub ameninţarea gunoaielor, după ce Vitalia a reziliat contractul din culpa ADI Deşeuri

COD ROŞU de gunoaie în Bistriţa-Năsăud după ce Vitala Servicii pentru Mediu SA, compania care a câştigat colectarea deşeurilor de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, a reziliat unilateral contractul. Motivul principal care stă la baza rezilierii este faptul că firma de colectare nu a mai obţinut licenţa de operare, din cauză că bilanţul contabil a anului trecut a indicat pierderi. Se pare însă că nu doar pierderile financiare stau la baza deciziei companiei de colectare, ci şi altele, care au condus de fapt la starea financiară proastă a Vitaliei. Iar firele par să ducă la ADI Deşeuri. Un indiciu în acest sens a dat chiar primarul Ovidiu Creţu, care recent a declarat că Vitalia a reziliat contractul din vina ADI.

Scandalurile care au implicat numele companiei Vitalia s-au ţinut lanţ în ultima perioadă de timp. Picătura care a umplut paharul a fost poluarea râului Şieu care a avut loc la finele lunii iulie, poluare care a avut ca rezultat o mortalitate piscicolă însemnată. Modul în care autorităţile judeţene au tratat incidentul a inflamat foarte tare opinia publică, iar acuzaţiile au curs gârlă spre Vitalia.

Nimeni nu a separat însă lucrurile, fiindcă în fond se discută practic de două chestiuni total separate, dar unite într-un punct comun – proiectul pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale în judeţul Bistriţa-Năsăud, implementat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Bistriţa-Năsăud. În linii mari, proiectul a fost gândit pe două componente – colectare şi depozitare. Contractele au fost câştigate de Vitalia SA şi operate de două firme „fiice” – Vitalia Servicii pentru Mediu SA şi Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SA. Prima are rolul de a colecta deşeurile de pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud, iar cealaltă administrează practic groapa ecologică de la Tărpiu unde sunt depozitate deşeurile colectate.

Când a avut loc accidentul ecologic din data de 7 iulie, zi în care un balon de la staţia de epurare a depozitului ecologic de la Tărpiu, toţi ochii s-au îndreptat, evident spre Vitalia, în integralitate.

Groapă în pantă

Partea proastă este însă alta, faptul că proiectul în sine a fost prost implementat şi realizat. Şi vom enumera doar câteva dintre marile probleme existente. O dată, groapa în care se depozitează deşeurile a fost construită pe un teren în pantă. Din cauza unghiului de înclinaţie a terenului, levigatul care rezultă de pe urma gunoaielor depozitate face se acumulează şi face presiune doar pe partea de jos a gropii. Mai grav este că, potrivit surselor noastre, folia care trebuie să protejeze solul de scurgerile de levigat, aşternută pe fundul gropii, este ruptă. Prin urmare, riscul de poluare este imens, existând şanse mari ca levigatul ce conţine substanţe extrem de toxice să ajungă în solul din împrejurimi şi totodată în pânza freatică.

Natura terenului pe care este amplasată groapa este una argiloasă, şi suplimentat de faptul că pânza freatică este destul de mult la suprafaţă, acolo pot surveni oricând şi alunecări de teren. De altfel, probleme de acest fel au apărut chiar în momentul construirii depozitului, când au fost aduse tone de pământ dintr-o zonă situată între Cepari şi Dumitra pentru a stabiliza terenul. Metodă care se pare a fi ineficientă, surse ale Gazetei de Bistriţa susţinând că în imediata vecinătate a gropii au apărut deja fisuri şi există risc major ca într-o bună zi gunoaiele să o ia la vale.

Accidente grave

Şi fiindcă tot am vorbit de levigat, teoretic acesta ar trebui să se scurgă prin nişte conducte în două vane de acumulare şi de aici mai departe trece prin staţia de epurare unde acest lichid extrem de toxic este practic „detoxifiat”, dacă putem spune aşa. Vanele respective nu există însă, optându-se pentru baloane de acumulare a căror rezistenţă este cu mult mai mică. Şi exact din acest motiv, la Tărpiu au avut loc, nu o dată, deversări accidentale, care însă au fost băgate sub preş de autorităţi. Ultima a avut loc la începutul lunii iulie, când unul dintre respectivele baloane de acumulare a levigatului s-a spart, iar lichidul toxic a ajuns în pârâul Roşua. Norocul cel mare a fost faptul că accidentul s-a petrecut într-o zi fără precipitaţii, astfel că factorii responsabili au putut interveni şi stopa problema destul de repede. Borcanele sparte au fost însă plătite de companie, Vitalia fiind amendată de Garda de Mediu cu suma de 60.000 de lei.

La nici trei săptămâni după acest incident, a explodat o altă bombă! Mai mulţi pescari au descoperit o sumedenie de peşti morţi pe râul Şieu.

Primele informaţii legate de acest incident care a avut ca efect imediat mortalitatea piscicolă de pe Şieu aveau ca prim vinovat compania Vitalia care administrează depozitul ecologic de la Tărpiu. Potrivit surselor Gazeta de Bistriţa, din cauză că în noaptea incindetului au căzut precipitaţii abundente, baloanele pneumatice ale staţiei de epurare de la depozitul ecologic de la Tărpiu s-ar fi umplut foarte tare, astfel că angajaţii ar fi fost nevoiţi să efectueze o deversare, zis controlată, în canalul colector care duce spre pârâul Roşua. Însă, spun aceleaşi surse, nu s-a ţinut cont de cantitatea de apă care a provenit din alte două pârâiaşe din amonte şi care la un moment dat se unesc formând de fapt pârâul Roşua, dar nici cea provenită de pe versanţi. Prin urmare, cantitatea de apă venită de pe pâraie şi versanţi, suplimentată de cantitatea de levigat deversat din baloanele de depozitare au format un torent puternic care ar fi rupt un baraj de pământ ridicat pe canalul colector în urmă cu trei săptămâni, şi a ajuns rapid în Roşua,iar până dimineaţă unda de poluare a ajuns în râul Şieu.

În primele 24 de ore, sute de peşti, din diferite specii care populează apa Şieului, au murit, ca să nu mai vorbim de mirosul îngrozitor, a hoit, după cum s-au exprimat cei care au fost la faţa locului, ce a invadat malurile râului pe câţiva kilometri buni.

„Nesimţirea a ajuns la cote alarmante pe Şieu. Există o poluare chimică, poate fi şi din dejecţii de animale dar eu o iau mai degrabă chimică. Am vorbit cu cei de la Garda de Mediu şi mi s-a spus că situaţia este deja cunoscută de ei. Au fost deja ieri după-amiază (n. r. –miercuri, 27iulie) şi au luat probe. (…) Eu sunt de circa o oră aici şi am văzut câteva zeci de peşti morţi”, declara ecologistul Marius Bălan, care a fost prezent în zona Şieului, a doua zi după dezastru.

Autorităţile, din colţ în colţ

Acest ultim incident a împărţit opinia publică în două tabere. Unii au susţinut că vinovatul ar fi Vitalia, ai cărui angajaţi ar fi deversat în noaptea cu pricina prea plinul de levigat din baloanele de depozitare, în timp ce reprezentanţii companiei, dar şi cei ai Gărzii de Mediu şi ai Apelor Române SGA Bistriţa-Năsăud susţin contrariul.

„Nu pot să spun că sunt (n. r. – problemele) de la Vitalia. Aseară (n. r. – miercuri, 27 iulie) i-am suspectat tot pe ei, dar deocamdată sigur de la ei nu sunt. Nu s-a rupt niciun baraj de la niciun canal şi nu este de la Vitalia, problema. După cum cred eu, e o ipoteză de lucru, după ce ne-am convins că nu e de la Vitalia, investigăm problema, în opinia mea, suportăm consecinţele a ceea ce a fost, adică poluarea din data de 7 iulie. Pe pârâul Roşua au mai rămas resturi de levigat, fiindcă nu a fost debit la pârâu. Acum, odată cu ploile, presupun că acestea s-au angrenat. Presupun, fiindcă nu am acum o investigaţie foarte clară. Pot să vă spun că există mortalitate piscicolă, nu alarmantă, ca să spun aşa, în sensul unor cantităţi mari, dar este. Eu vă spun că nu s-a produs un incident nou, adică o deversare, asta cu siguranţă. Trebuie să informez ministerul (n. r. – Ministerul Mediului) şi o să vă ţin la curent” a declarat atunci, pentru Gazeta de Bistriţa, comisarul şef al Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud, Gabriel Petraş.

Reprezentantul SGA Bistriţa-Năsăud, Toader Hăbălău, la fel ca şi colegul de la Garda de Mediu, a fost incoerent în explicaţii şi a spus că aşteaptă rezultatele probelor de apă prelevate din Roşua şi Şieu.

„Nu putem să ne pronunţăm cu o poluare pentru că s-au găsit morţi nişte peşti. Nu ştim cauza. S-au recoltat nişte probe, care trebuie verificate să vedem cine-i poluatorul sau nu-i poluator aici. Nu ne putem pronunţa încă. Avem oameni în teritoriu, s-a verificat, s-au luat probe de pe pârâul Roşua, de pe râul Şieu. Nu ne putem pronunţa numai în urma efectuării analizelor”, a declarat şeful SGA BN.

Întrebat dacă una dintre cauze ar fi ploaia torenţială care a căzut marţi, Toader Hăbălău a admis această ipoteză.

„Este posibil, pentru că încărcarea a fost foarte mare. A fost o turbulenţă mare pe râu şi datorită căldurilor a fost lipsă de oxigen”, a spus şeful SGA BN.

Cât despre groapa de la Tărpiu ca posibilă sursă de poluare, Toader Hăbălău a susţinut hotărât că acolo totul este curat.

„S-a verificat la Tărpiu, mi-a confirmat inginerul şef (n. r. DecseiAtilla) şi oamenii care au fost în teritoriu că acolo nu a fost nici o deversare. Încă nu ne putem pronunţa”, a spus directorul SGA BN.

În acel moment, dar nici după nimeni nu a îndrăznit să afirme cu tărie cine s-ar face vinovat de dezastru. Autorităţile, dar şi reprezentanţii companiei care administrează depozitul ecologic de la Tărpiu vorbesc despre alţi factori care ar fi putut genera poluarea cursurilor de apă, nişte ferme de vaci, precum şi o tăbăcărie din zonă.

„Categoric vina nu ne aparţine. Acum trei săptămâni când balonul de depozitare s-a spart, după ce l-am schimbat, a fost montat un capac de oţel pentru a evita accidente. Acum nu a avut loc nicio deversare controlată, aşa cum se spune. Pe de altă parte, lângă noi (n. r. – depozitul ecologic de la Tărpiu) este o fermă cu peste o sută şi ceva de vaci, care deversează urina în acelaşi canal colector ca şi noi. Ata nu înseamnă că dau vina pe ei, e doar o variantă posibilă. Noi nu am avut nicio deversare, în noaptea de marţi spre miercuri, controlată sau necontrolată. În altă ordine de idei, în urmă cu trei săptămâni am fost amendaţi cu 60.000 lei, şi nu ne-a fost uşor, mai ales că de atunci încoace suntem monitorizaşi de cei de la garda de Mediu tot la două zile. Chiar marţi a fost în vizită de lucru comisarul şef al Gărzii de Mediu, domnul Petraş, dar a fost şi ieri (n. r. – miercuri). Trebuie reţinut doar că sunt în zonă şi alţi factori care lucrează cu produse la fel de periculoase ca şi levigatul.

Acum noi folosim patru filtre la staţia de epurare, maxim, tocmai pentru ca levigatul să fie filtrat corespunzător şi să nu mai avem surprize neplăcute”, a declarat imediat după incident, pentru Gazeta de Bistriţa, Liviu Tănase – purtătorul de cuvânt al companiei Vitalia.

Alte bube ale proiectului

O altă problemă a proiectului depozitului ecologic de la Tărpiu, care ulterior a dat bătăi de cap celor de la Vitalia Colectare, este cea a staţiilor de transfer prost construite. Potrivit surselor noastre acestea sunt amplasate pe rampe destul de înalte şi au spaţii foarte înguste pentru accesul maşinilor de transport deşeuri.

Amplasarea containerelor semi-îngropate este un alt aspect de pe lista neagră a problemelor acestui proiect. Locaţiile containerelor au fost decise de autorităţile locale, fără ca acestea să ţină cont de spaţiul necesar maşinilor de colectare şi transport, de faptul că în imediata vecinătate sau chiar deasupra acestora sunt stâlpi şi fire electrice. Acest lucru, potrivit surselor noastre, a dus la necesitatea modificării braţelor macaralelor amplasate pe maşinilor de colectare, şi de aici la cheltuieli suplimentare.

Tot legat de proasta amplasare a containerelor semi-îngropate este şi dintre ele, şi aceste aspecte sunt întâlnite mai ales în mediul rural, întrucât acolo vorbim nu doar de centrele de comună ci şi de satele aparţinătoare, unde există locuinţe te miri pe ce coclauri. Şi cu toate că în zonele respective existau nu mai mult de două-trei case, administraţiile locale au amplasat containere, care trebuiau şi ele golite de gunoaie.

Contractarea, cireaşa de pe tort

Toate aceste aspecte au dus în mod direct sau indirect la cheltuieli suplimentare pentru Vitalia Colectare, însă cireaşa de pe tort a fost partea de încheiere a contractelor cu beneficiarii direcţi ai serviciilor de colectare, cetăţenii dar şi firmele din Bistriţa. Lăsând la o parte tarifele extrem de mici prevăzute iniţial, care mai apoi au fost majorate, dar nu foarte tare, cei de la compania de colectare s-au izbit vreme îndelungată de refuzul multor locuitori din Bistriţa-Năsăud de a încheia contractele de prestări servicii. Potrivit surselor noastre în cadrul şedinţelor ADI au fost multe discuţii legate de acest aspect, compania de colectare a solicitat în câteva rânduri ca autorităţile locale să fie ele cele care încasează banii direct de la populaţie, sub formă de taxe, după care banii respectivi ar fi urmat să fie viraţi în conturile Vitaliei. Astfel toată lumea, inclusiv persoanele juridice (firmele) nu s-ar mai fi sustras de la plată. În plus aici se mai poate adăuga şi faptul că atunci când a fost conceput caietul de sarcini pentru licitaţia cu privire la atribuirea contractului de colectare a deşeurilor de pe raza judeţului numărul populaţiei era de 300.000 de locuitori, fără să se ţină cont de datele INS care arătau că numărul bistriţenilor este mult mai mic.

Creţu: Rezilierea s-a făcut din culpa noastră, a ADI

Toate aceste probleme de care nu au ţinut cont nici Consiliul Judeţean, dar nici ADI Deşeuri au condus la situaţia actuală, în care Vitalia Colectare îşi ia jucăriile şi pleacă. Faptul că ADI are o mare parte de vină a fost recunoscută prin vocea primarului Ovidiu Creţu,

„În data de 8 august, Vitalia a denunţat unilateral contractul de concesionare a serviciilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, contract pe care îl are încheiat cu ADI Deşeuri. Având în vedere faptul că rezilierea s-a făcut din culpa noastră, a ADI, nu mai au obligaţia să presteze colectarea deşeurilor în judeţ. Mai mult, în data de 11 august, a fost emis ordinul preşedintelui ANRSC prin care se respinge solicitarea de eliberare a licenţei pentru serviciul de salubrizare, datorită înregistrării de pierderi pentru serviciul pentru care solicită licenţa. Ne transmite în data de 16 august această informaţie Vitalia şi ne solicită să luăm toate măsurile necesare pentru a realiza predarea către ADI a bunurilor de retur, începând cu data de 17 august”, a declarat Ovidiu Creţu.

Câmpan, speriat de bombe, nu comentează

Încercând să aflăm care este opinia conducerii ADI Deşeuri cu privire la vina invocată de primarul Bistriţei, ne-am izbit de un zid. Directorul ADI Deşeuri, Sabin Dragomir Câmpan, ca speriat de bombe a refuzat categoric să emită un răspuns.

„Nu pot să comentez. Întrebaţi-l pe primarul Creţu. Nu post să comentez, vom remite un comunicat de presă”, a spus directorul ADI Deşeuri.

Situaţia este una extrem de gravă, ADI deşeuri fiind în imposibilitatea de a găsi urgent un operator pentru colectarea gunoaielor de pe raza judeţului, în condiţiile în care ceilalţi doi parteneri ai Vitaliei, SC Brantner Servicii Ecologice SA şi SC Floricon SRL au refuzat preluarea ca titulari ai contractului.