Bistriţa-Năsăud, în topul îmbolnăvirilor cu rujeolă! Cele mai multe cazuri, în comunităţile de romi nomazi

Ministerul Sănătăţii a condamnat recent campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele lor se traduc şi în înmulţirea cazurilor de rujeolă din ţară, de zeci de ori într-un singur an. Din totalul cazurilor în 2016, 124, conform Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud (DSP BN), au fost înregistrate numai în judeţul nostru.

În primele opt luni ale anului, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe. Doi copii au murit, iar un al treilea deces suspect de rujeolă, care aşteaptă confirmarea finală, a fost înregistrat zilele trecute. Comparativ cu anul trecut, când au existat doar şapte cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces, creşterea este mai mult decât alarmantă.

Migraţia populaţiei nevaccinate, explicaţia DSP BN

Primele cazuri de rujeolă din acest an, în judeţul Bistriţa-Năsăud, au apărut în luna ianuarie şi au continuat până în luna iulie. Numărul total de îmbolnăviri a fost de 124, dintre care 109 în mediul rural, conform datelor Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud. Au fost afectate toate grupele de vârstă, 15 cazuri fiind înregistrate la persoane adulte. Specialiştii de sănătate publică au constatat că zona afectată este la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj, în care există comunităţi de romi nomazi unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, fiind nevaccinaţi.

„Primele cazuri au apărut în zona comunei Petru Rareş (Reteag). Din acea zonă foarte multe persoane pleacă în ţări ca Italia, Germania, Franţa. În Europa este plin de rujeolă. Şi pentru că are indicele de contagiozitate foarte mare, adică boala se transmite foarte uşor, pe cale respiratorie, au apărut foarte multe cazuri  la copii nevaccinaţi, în primul rând”, a precizat pentru Gazeta de Bistriţa, Aida Colda, medic primar epidemiolog din cadrul DSP BN.

În afara Reteagului, unde au existat 55 de cazuri, DSP BN a mai identificat 14 cazuri şi în localitatea Parva, o altă zonă recunoscută cu un indice de migrare foarte mare. Din totalul de 124 de cazuri pe judeţ, pentru 64 s-a cerut confirmare serologică.

Rujeola nu este o întâmplare nefericită

Bolile copilăriei, prevenibile prin vaccinare nu sunt doar o întâmplare nefericită de viaţă, ci sunt boli serioase, care pot conduce la complicaţii severe atât la copii cât şi la adulţi. Rujeola, oreionul sau rubeola sunt denumite bolile copilăriei pentru că de obicei afectează copii. Ele nu sunt boli fără urmări negative, ci pot conduce chiar la complicaţii serioase.

„Cele trei cazuri de deces din România au survenit la copii sub vârsta de un an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Aceşti copii au murit inutil şi fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toţi copiii sub un an sunt protejaţi de aşa numitul efect de protecţie de grup”, spune Ministerul Sănătăţii.

Cu alte cuvinte, cei trei copii decedaţi ar fi putut fi protejaţi prin neapariţia rujeolei la copiii mai mari, trecuţi de vârsta de vaccinare, dacă aceştia ar fi fost vaccinaţi la timp.

Lumea „învaţă” medicina pe internet

Vaccinul împotriva rujeolei se face în România din anul 1982. Ultimele campanii împotriva obligativităţii vaccinării au dus din păcate la efecte de regres în lupta pentru eradicarea anumitor boli.

„Numărul de persoane care refuză să îşi vaccineze copiii a început să crească la noi, de la momentul la care s-a încercat introducerea şi în România a vaccinării HPV, când li s-a cerut oamenilor acordul. De atunci au început să apară problemele. Aceasta este lumea în care trăim, în care oamenii preferă să se informeze de pe internet. Lumea învaţă medicină pe internet. Mamele nu ascultă ce spune medicul sau cineva cu autoritate în domeniul sanitar, ci ascultă ce spune o altă mămică de pe «blogul bebeluşilor», şi dacă cineva spune să nu vaccinaţi copilul că păţeşte nu ştiu ce, atunci s-a rezolvat problema”, spune Aida Colda, medic primar epidemiolog.

În lipsa vaccinului, boala reapare

Reprezentanţii DSP Bistriţa-Năsăud spun că doze de vaccin împotriva rujeolei există suficiente, dar acesta este doar unul dintre tipurile de vaccinuri care sunt necesare. Dar există o populaţie care refuză sistematic să facă aceste vaccinări.

„Rata de succes a unui vaccin se calculează la nivel de populaţie. Ce contează este să protejezi populaţia, pentru a avea acel efect de protecţie de grup”, spun epidemiologii.

După cum informează şi Institutul de Sănătate Publică din România, bolile prevenibile prin vaccinare încă există în Europa. Deoarece proporţia oamenilor vaccinaţi este sub 95% în multe ţări europene, aceste boli pot rapid să revină în ţările unde erau altădată rar întâlnite. În ţările europene epidemiile de rujeolă au reapărut în Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Elveţia şi Marea Britanie din 2005. În anul 2008, 82 % din cazurile de rujeolă au fost în partea vestică a Europei.

Rujeola poate aduce moartea

Rujeola este o boală extrem de contagioasă care se transmite prin tuse şi strănut, contact direct cu o persoană infectată sau contact direct cu secreţii infectate ale nasului sau gâtului. Primele semne de boală includ febra mare, curgerea nasului, tusea, înroşirea ochilor şi lăcrimarea, şi apariţia unor mici pete albe care se dezvoltă în stadiul iniţial în cavitatea bucală, pe mucoasa obrajilor. După mai multe zile apare erupţia pe piele, de obicei pe faţă şi pe partea superioară a gâtului. Aceasta se poate extinde către mâini şi picioare şi durează cinci-şase zile.

Cele mai grave complicaţii ale bolii pot include orbirea, encefalita (o infecţie care provoacă congestia creierului), diaree severă urmată de deshidratare, infecţii ale urechii, infecţii respiratorii severe, cum ar fi pneumonia. În cazurile cele mai grave, rujeola poate duce la deces. Tratamentul se face simptomatic, la domiciliu sau la spital, în funcţie de starea pacientului şi, fiind vorba de un virus, nu se administrează antibiotice.

Două „mituri” cu privire la vaccinare

„Nu este mai bine să fii imunizat prin boală decât prin vaccinuri”, spun specialiştii, contrar părerii care mai persistă încă în mentalul colectiv. „Vaccinurile oferă sistemului imunitar informaţii suficiente pentru a lupta împotriva unui virus invadant şi poate preveni complicaţiile grave şi decesul”, mai spun ei.

Bolile împotriva cărora se face vaccinare reapar dacă sunt oprite programele de vaccinare.

De asemenea, medicii spun că nu este suficientă doar igiena.

„În timp ce o igienă mai bună, spălatul pe mâini şi apa curată pot proteja oamenii împotriva unor boli ca gripa şi holera, cele mai multe virusuri se răspândesc indiferent de cât de curaţi suntem. Dacă oamenii nu sunt vaccinaţi, aşa numitele boli vechi reapar rapid, ca de exemplu rujeola”, explică ei.

Rujeola, o boală care ar trebui eliminată până în 2018

La 17 septembrie 2014, ţările membre ale Regiunii Europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi-au luat angajamentul de a pune imunizarea pe primul plan şi au adoptat în unanimitate Planul European de Acţiune pentru Vaccinare 2015-2020 (PEAV). Acestea au făcut o promisiune fără precedent, de a asigura finanţarea internă pe termen lung şi respectarea angajamentului politic în privinţa imunizării. Printre obiectivele PEAV se numără şi întreruperea transmiterii endemice a virusurilor rujeolei şi rubeolei mai mult de 12 luni, cu supraveghere de înaltă calitate, până în 2015, respectiv eliminarea, în toate ţările semnatare, a rujeolei şi rubeolei, verificată de Comitetul de Verificare Regională, până în 2018.

Cu privire la evoluţia imunizărilor din ţară, reamintim că „în anul 2010, comunităţile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinaţi, iar în anul 2011 infecţia s-a extins şi la copii nevaccinaţi din unităţile de învăţământ preşcolar şi şcolar”, după cum se spunea într-un comunicat din urmă cu cinci ani al Ministerului Sănătăţii. O situaţie similară a mai fost înregistrată şi în 2005.

În anul 2014, prin ordin al ministrului Sănătăţii, s-a creat Comitetul naţional de verificare a eliminării rujeolei şi rubeolei. Un an mai târziu, ministerul anunţa că „se lucrează la un proiect de act normativ care va reglementa situaţia imunizărilor în România, având în vedere numeroasele sesizări venite din partea specialiştilor cu privire la scăderea numărului de vaccinări, în urma campaniilor susţinute împotriva imunizării”.