Încă din 2011, primarul Ovidiu Crețu ne promite un centru istoric „regenerat”, numai bun pentru a atrage turiștii. Cu ce ne-am ales? Cu lucrări de mântuială, care sunt refăcute în unele locuri și de câte 3-4 ori. Piatra folosită pentru pavare deja e spartă, cismelele nu funcționează sau sunt ruginite, la fel și stâlpii sau coșurile de gunoi.
În anul 2011, cu surle și trâmbițe era anunțat un proiect revoluționar, numit pompos „Planul Integrat pentru Dezvoltarea Urbană, un amplu program de reabilitare a centrului istoric ce trebuia finalizat până în anul 2015.
Valoarea totală a proiectului trecea de 23,5 milioane de euro, 98% din această sumă reprezentând finanțare nerambursabilă și doar 2% contribuția Primăriei Bistrița.
Obiectivul acestui program era de regenerare a infrastructurii publice urbane din centrul istoric al municipiul Bistrița, valorificarea moștenirii istorice și culturale prin reabilitarea și punerea în valoare a clădirilor istorice, a străzilor din zona centrală, a Parcului municipal, a pasajelor istorice, caracteristice Bistriței medievale, precum și de promovare a noilor axe turistice pietonale, respectiv Axa Coroanei, Axa Artelor, Axa Breslelor.
„Resuscitarea” nereușită a centrului istoric – 45 de milioane de lei
Programul cuprinde practic 7 proiecte finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional. Dintre aceste 7 proiecte, cel mai important este „Regenerarea urbană a centrului istoric al Bistriței”, valoarea acestuia apropiindu-se de 45 de milioane de lei.
Municipalitatea s-a gândit că denumind câteva dintre traseele care pot fi exploatate turistic va da lovitura și se vor înghesui vizitatorii în fostul oraș săsesc. Așa au luat naștere Aa Coroanei, Axa Artelor și Axa Breslelor, care merg pe harta vechiului sistem de fortificații.
În realitate, au fost reabilitate câteva dintre pasaje, fără să se țină cont de amplasarea și utilizarea lor. Așa se face că au fost reabilitate pasaje foarte rar utilizate, bistrițenii neștiind de existența unora dintre ele.
În tot acest timp, pasajele de pe Pietonalul Liviu Rebreanu de exemplu rămân adevărate ghene de gunoi, unde domnește un miros greu de urină.
Din păcate ignorarea unora dintre pasajele circulate în detrimentul altora foarte rar utilizate este cea mai mică problemă a acestui proiect. În zonele pietonale, pentru a reda vechiul aspect al cetății s-a mers pe piatră cubică, ce a înlocuit pavajul clasic.
Piatra cubică, teren minat
Aceasta putea fi o idee foarte bună, dacă treaba era făcută corespunzător. În unele locuri, precum Piața Mică, piatra cubică a fost deja înlocuită de trei ori. La fel s-a întâmplat și în fața Casei de Cultură, unde s-a și renunțat la multe locuri de parcare pentru amplasare unei… scene.
Muncitorii par să nu știe cum să prelucreze piatra cubică astfel încât să nu îți rupi gâtul când ai de traversat zonele respective și nici cum să o facă să stea la locul său, bucăți de piatră sărind pur și simplu.
Nici rampele amplasate pe străzile cu acces auto nu au fost făcute mai bine. Dacă prima variantă a reprezentat un adevărat pericol pentru șoferii care abia reușeau să le traverseze, la a doua variantă a sărit piatra cubică, iar acum muncitorii lucrează deja la a treia variantă.
În cadrul acestui proiect au fost amplasate trei fântâni arteziene. Acestea sunt „dotate” cu joc de apă și lumină. Până de curând acestea erau adevărate pericole pentru copii, firele de curent fiind lăsate la vedere, neprotejate.
Odată cu „regenerarea” urbană, bistrițenii s-au ales și cu mobilier urban nou în centrul istoric. Și-au făcut apariția coșuri noi de gunoi, stâlpi, bănci și chiar capace de canal care te duc cu gândul la vechiul oraș. Capacele de canal, precum și stâlpi au gravată stema orașului, municipalitatea dând bani serioși pentru acest „moft”.
La doar câteva luni de la amplasare, toate obiectele din metal folosite au ruginit pur și simplu, iar multe dintre coșurile de gunoi abia se mai țin „pe picioare”. Cișmelele dau și ele semne de oboseală, asta în condițiile în care nu au văzut apă niciodată până acum.
O „armată” de firme, unele cu probleme pe la DNA, lucrează la acest proiect
Pe acest proiect de aproape 10 milioane de euro a pus mâna o armată de firme care au mizat pe asociere. Culmea, niciuna nu este din Bistrița-Năsăud. În asociere a intrat TCI Contractor General SA din Cluj, care are și calitatea de lider, Iasicon din Iași, Drum Construct din Zalău, SC Ianus din Sălaj și SC Renmar din Dej.
Firma clujeană TCI Contractor General este în continuă creștere în ultimii ani. În anul 2014, TCI Contractor General raporta o cifră de afaceri de 46,7 milioane de lei și datorii de aproape 20 de milioane de lei. Societatea comercială are 170 de angajați și funcționează din anul 1992.
Tocmai contractele cu statul a ajutat TCI Contractor General să își crească veniturile de la un an la altul. Culmea, societatea comercială a pus mâna doar pe contracte ce trec de 10 milioane de lei.
În 2014, TCI Contractor General a pus mâna pe un contract în valoare de 28 de milioane de lei, de la Primăria Cluj-Napoca. Proiectul în cauză presupunea construirea centrului de sprijinire a afacerilor TEAM (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microintreprinerea.
Anul acesta, TCI Contractor a mai pus mâna pe o contract, oferit tot de municipalitatea clujeană. Este vorba despre Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative, pentru care cei de la TCI vor încasa aproape 34 de milioane de lei. Firma este administrată de Horea Bucșa (director în cadrul RAAPPS Cluj), Daniela Cristina Borșa (avocat) și Oltean Ștefan Dorin.
Asociata Iasicon a raportat în 2014 o cifră de afaceri de 119 milioane de lei și datorii totale de peste 60 de milioane de lei. Iasicon a pus mâna pe mai multe lucrări pe bani publici în Iași, dar și în Târgu Neamț. Printre altele, Iasicon s-a ocupat și de Palatul Culturii din Iași, care a și atras atenția DNA. Patronul Titel Sinescu a fost cercetat de DNA pentru mituirea istoricilor și arheologilor care trebuiau să supravegheze lucrările de reabilitare ale acestui monument.
Andreea Moldovan
