Consiliul stiintific al Parcului National Muntii Rodnei a decis saptamâna trecuta interzicerea vânarii caprelor negre, vreme de zece ani, în tot masivul Muntii Rodnei.

Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud (APM BN) a refuzat sa dea acum câteva luni, Directiei Silvice Bistrita, avizul de recoltare a unui exemplar de capra neagra -rupicapra rupicapra -, desi acesta fusese aprobat prin Ordinul MADR nr. 279/2008 privind aprobarea cotelor de recolta.

Decizia Consiliului stiintific vine ca urmare a lipsei de certitudine ca numaratoarea anuala a caprelor negre din Muntii Rodnei este efectuata în mod corect, cu atât mai mult cu cât numarul lor flucteaza de la an la an.

Potrivit ultimei numaratori, în statisticile APM BN figureaza 117 capre negre, mai putin de jumatate din câte ar putea avea habitatul în zona.

Consilierul Crina Ciceu, de la compartimentul Protectia naturii, protectie sol si subsol din cadrul APM BN, ne-a declarat: “Noi nu avem calitatea de a interzice acest lucru. La rândul nostru am avut în vedere ca exista o decizie mai veche a colegilor nostri, prin care sa fie oprita recoltarea de capre negre vreme de cinci ani, adica pâna în 2010. Aceasta decizie s-a luat în accord cu Consiliul Stintific al Parcului, având în vedere greutatea cu care s-a facut repopularea cu aceste exemplare. Revenind la cererea Directiei Silvice, noi am facut adresa la Ministerul Mediului si speram ca solutia dumnelor sa soseasca pâna în 15 septembrie, când se deschide sezonul de vânatoare la capra neagra. Trebuie sa adaugam faptul ca ciopoarele de capre negre nu stau numai în limitele arealului, cu migreaza si în afara acestuia în cautarea celor mai prielnice locuri, fapt ce complica putin lucrurile.”

Numarate de doua ori pe an

Caprele negre din Parcul National Muntii Rodnei sunt numarate de doua ori pe an, primavara si toamna, deoarece animalele sunt ocrotite prin lege. În plus, autoritatile doresc sa cunoasca starea lor de sanatate si daca acestea sunt sau nu vânate de braconieri. Caprele negre din acest areal au fost numarate pentru prima data în primavara anului 2004, când au fost vazute 36 de exemplare. În toamna aceluiasi an, au fost numarate 61 de capre negre. În primavara anului 2005 au fost vazute 43 de exemplare de capra neagra, iar toamna au fost numarate 77. În 2006 au fost vazute 64 în primavara, iar toamna 109 capre negre. În 2007 au fost observate în primavara 67 de capre negre, iar toamna 77. Anul acesta a fost înregistrat însa un record a numarului de exemplare vazut de specialisti, în luna iunie fiind numarate 117 de capre negre, respectiv 25 de masculi, 64 de femele si 28 de pui. Specialistii spun ca efectivele de capre negre au crescut mai ales datorita masurilor de protectie instituite de autoritati.

La evaluarea din luna iunie au participat 23 de institutii si organizatii nonguvernamentale care au strabatut 10 trasee.

Tot specialistii sustin ca doar 57% din efectivele vazute toamna apar la monitorizarea de primavara.

Intiative timpurii

Parcul National Muntii Rodnei a fost înfiintat în anul 1972. Atunci, zona a fost populata cu circa 700 de exemplare de capra neagra. Costurile repopularii au fost imense, fiecare exemplar necesitând 60.000 lei, resurse echivalente, în vremea aceea, cu pretul unui autovehicul Dacia, sau cu venitul mediu pentru o persoana pe circa 30 de luni.

De fapt aceasta actiune a început cu câtiva ani mai devreme, în anul 1964, si s-a încheiat în 1972. Pâna prin anii 1933-1935 în Muntii Rodnei au existat exemplare de capre negre, care au disparut însa datorita braconajului practicat de localnici, în principal cu ajutorul armelor ramase dupa primul razboi mondial, dar si prin alte metode si mijloace. Dovada existentei anterioare a caprei negre în acesti munti o constituie nu numai amintirile localnicilor ci si exemplarele recoltate de aici, unele constituind chiar recorduri mondiale. La prima expozitie internationala de trofee vânatoresti de la Viena în 1899, cel mai viguros si frumos trofeu de capra neagra provenea Muntii Rodnei, din judetul Maramures. La expozitia internationala de vânatoare de la Viena din 1910, trofeul de capra neagra declarat record mondial provenea din Piatra Rea, iar la expozitia de la Leipzig, din 1930, trofeul de capra neagra ce ocupa locul trei, având 31,8 centimetri lungime, provenea din Pietrosul Rodnei.

Pentru prima actiune de repopulare, la început, s-au folosit iezi de capra neagra prinsi de catre personalul Ocolului Silvic Borsa în Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras si Retezat. În perioada 1964-1967 au fost prinsi si adusi în tarcul din Muntii Rodnei multi iezi, dar majoritatea au murit din diferite cause. Astfel, în 1967 au fost lansate în libertate numai opt exemplare din cele crescute în tarc. Deoarece metoda prinderii iezilor de capra neagra s-a dovedit a fi greoaie si cu rezultate îndoielnice, începând cu anul 1968 au fost aduse înca 16 capre negre mature. Ca urmare, efectivul total eliberat în Pietrosu Rodnei a fost de 24 exemplare mature (8 din iezii crescuti în tarc si 16 prinse ca adulti). Din total, 11 au fost femele.

Specialistii sustin ca efectivul optim de capre negre stabilit pentru masiv este de 350 de exemplare. Ultima actiune de repopulare cu capre negre a Parcului National Muntii Rodnei a avut loc în urma cu trei ani, când au fost aduse opt capre -patru din Muntii Bucegi si  patru din Muntii Retezat. Doua din caprele aduse din Bucegi au murit însa, cel mai probabil din cauza stresului la care au fost supuse, întreaga procedura de prindere si transport durând peste 25 de ore.

Capra neagra – specie rara

Capra neagra este un animal sociabil, traind în ciopoare de diferite marimi. Doar tapii batrâni stau izolati. Lungimea cioporului este diferita, depinzând de densitatea efectivului si conditiile de hrana ce le gaseste într-un anumit loc fiind legate de o anumita suprafata de teren, în general de câte o zanoaga sau versant.

Mentinerea numarului se face în mod natural, prin migrarea exemplarelor existente peste optimul oferit de statiune. În medie, numarul exemplarelor într-un ciopor este de 20-25 exemplare. Aceasta însa în rezervatie, unde exista conditiile cele mai bune de trai. Cioporul este constituit din femele cu iezi, femele fara iezi si tineret ce a împlinit un an. Tapii tineri se asociaza câte 2-4 la un loc. În timpul alergatului (perioada împrecherii), în ciopor sau pe lânga acesta, intra si tapii maturi.

Se constata o pendulare a efectivelor între versantii însoriti si umbriti, în functie de conditiile climatice existente la un moment dat. Primavara cele mai multe capre stau pe versantii însoriti unde gasesc primele fire de iarba pe brânele expuse soarelui. Vara se retrag pe versantii umbriti, unde este mai racoare, iar iarba este nprobabil mai frageda. De pe la începutul lui septembrie, odata cu primele brume, încep sa se retraga din nou pe versantii însoriti, unde are loc si alergatul.

Alexandru Tohati

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here