Ursii din Muntii Rodnei, momiti de braconieri

Asociatia de Vanatoare „Montana” Cosbuc este acuzata de amplasare ilegala de nade si braconaj de catre presedintele Asociatiei EcoRodna, Claudiu Iusan. Acesta spune ca asociatia a amplasat cadavre de cai si porumb pe limita Parcului National Muntii Rodnei, cu scopul de a momi ursii in afara ariei protejate si a-i impusca ulterior.
Supararea lui Iusan este cu atat mai mare cu cat in data de 11 mai, in locul cunoscut sub numele de Sub Piatra, membrii asociatiei au vanat un exemplar de urs brun, animalul fiind atras de mirosul cadavrelor.

Deoarece Asociatia de Vanatoare „Montana” Cosbuc nu este la prima abatere de acest gen si a scapat de fiecare data cu fata curata, justitia din Romania fiind „oarba”, Claudiu Iusan este hotarat sa sesizeze Comisia Europeana in vederea suspendarii licentei de vanatoare a asociatiei.
Pe de alta parte, daca in 2010, pe raza judetului nostru au fost semnalate doar doua cazuri de braconaj, in 2011, de la inceputul anului si pana la ora actuala, oamenii legii au avut de-a face cu patru astfel de situatii.
Asociatia de Vanatoare Montana Cosbuc isi face de cap
Presedintele Asociatiei EcoRodna, Claudiu Iusan, a observat, in urma unor deplasari in teren, in zona Valea Stramba (Romuli) – Batrana – Tarnita la Cruce din Parcul National Muntii Rodnei, efectuate in perioada 10-12 mai, o practica ilegala a Asociatiei de Vanatoare Montana Cosbuc, coordonata de Pavel Sangeorzan.
Mai exact, „asociatia a amplasat doua cadavre de cai si mai multi saci cu resturi de animale moarte si porumb pe limita Parcului National Muntii Rodnei in zona Sub Piatra (Valea Stramba), in vederea atragerii carnivorelor mari si cu precadere a ursilor in afara limitelor Parcului si a-i impusca din cabana de vanatoare amplasata tot pe limita Parcului National, la doar 20 de metri de zona de amplasare a nadei”, a explicat Iusan.
Nadirea carnivorelor mari prin amplasarea de animale moarte cu rol de atractanti este o activitate interzisa prin Legea Vanatorii 407/2006 (art. 35, alin. 4) si Legea 49/2011 privind regimul ariilor protejate. Totusi, conform celor spuse de presedintele Asociatiei EcoRodna, „aceasta tehnica este frecvent intalnita la Asociatia de Vanatoare Montana Cosbuc, anual fiind constatata de catre rangerii Administratiei Parcului si voluntari, dar fara sa se ia masuri de eradicare a problemei”.
In plus, Iusan a aflat ca in seara zilei de 11 mai, in locatia „Sub Piatra”, membrii asociatiei au vanat un exemplar de urs brun, acesta fiind atras de mirosul animalelor moarte in afara limitelor Parcului National Muntii Rodnei. Intrucat ursul brun este o specie prioritara care a stat la baza desemnarii sitului Natura 2000 Muntii Rodnei, orice activitate care afecteaza starea de conservare a acesteia este strict interzisa, asociatia de vanatoare fiind pasibila sa isi piarda licenta de vanatoare.
„Deoarece situatia este frecventa si des intalnita in ultimii sase ani, iar Administratia Parcului National Muntii Rodnei este in imposibilitatea aplicarii de sanctiuni in afara limitelor ariei protejate, iar masurile de combatere ce revin Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Cluj, precum si Garzii Nationale de Mediu Bistrita nu se fac simtite, vom demara actiunea de sesizare a Comisiei Europene in vederea suspendarii licentei de vanatoare a respectivei asociatii si aplicarii procedurilor legislatiei europene transpuse in legislatia nationala”, a conchis presedintele Asociatiei EcoRodna.

Patru cazuri de braconaj depistate in 2011

Daca anul trecut au fost semnalate doar doua cazuri de braconaj, in 2011, numarul lor s-a dublat. In 2010, in noaptea de 29 spre 30 iulie, politistii bistriteni au prins in flagrant patru persoane care incercau sa bage in portbagajul masinii un mistret transat. Acestia au fost depistati in localitatea Monariu, prejudiciul cauzat ridicandu-se la suma de 2.000 de euro. La finele lunii august, alti doi barbati care au braconat un mistret au fost depistati de oamenii legii in localitatea Livezile. Pentru faptele lor, braconierii s-au ales cu dosare penale.
Anul acesta, politistii bistriteni au avut de-a face cu patru cazuri de braconaj. Primul dintre ele s-a petrecut in luna ianuarie, cand un bistritean de 36 de ani din comuna Feldru a fost depistat in trafic, in timpul unui control de rutina, cu o geanta in portbagaj, in care se aflau o caprioara si tuburile de carabina folosite pentru impuscarea ei. Cat despre prejudiciul creat, acesta a fost estimat la 2.000 de euro.
Cel de-al doilea caz de braconaj a fost descoperit de politisti pe raza localitatii Ilva Mica. Un barbat din Anies a fost prins pescuind ilegal in raul Somesul Mare, motiv pentru care s-a ales cu dosar penal.
Un alt caz de braconaj a fost depistat in luna martie in comuna Sant, in satul Valea Mare, unde doi barbati au fost opriti in timp ce transportau cu un autoturism de teren trei saci plini cu carne de vanat. Totodata, in masina a fost gasita si o arma de vanatoare cu doua cartuse, bunuri detinute in mod legal de catre unul dintre barbati. Si de aceasta data braconierii s-au ales cu dosare penale. Cel de-al patrulea caz a fost descoperit de oamenii legii pe fondul cinegetic Ilva Mare, unde un barbat tinea in captivitate un vitel de ciuta.
Cel mai des intalnite tehnici de braconaj sunt „vanatoarea” noaptea la lumina farului, capcanele, latul din sarma de otel, dispozitivele de iluminat tinta si chematoarele electronice. O alta metoda este utilizarea ogarilor sau a metisilor acestora, caini in fata carora vanatul nu mai are nicio sansa de a scapa.

Mii de animale impuscate legal anual

Bistrita-Nasaud are unul dintre cele mai bogate fonduri de vanatoare din Romania, care se intinde pe o suprafata de aproape 380.000 de hectare, avand o fauna bogata si variata. Cerbii, mistretii, vulpile, lupii, ursii, rasii, pisicile salbatice, fazanii, cocosii de munte si potarnichile sunt doar cateva dintre animalele si pasarile care traiesc in padurile noastre.
Fondurile sunt gestionate de catre asociatiile de profil din judet, care fac in fiecare an o estimare a efectivelor de animale si pasari. Printre acestea se numara Asociatia de Vanatoare Montana Cosbuc, Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Bistrita-Nasaud; Organizatia Vanatoreasca Transilvania Bistrita; Societatea Cinegetica Bistrita Tihuta, Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Acvila Teaca; Grupul Scolar Silvic Nasaud si Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Vulpea Herina.
In functie de rezultate se stabileste numarul de animale si de pasari, din fiecare specie, care pot fi impuscate in urmatorul sezon de vanatoare. Estimarea se face fie prin numararea cuiburilor sau a vizuinelor, fie prin metoda asa-numitelor „benzi de proba”. Mai exact, pe o suprafata de 30-100 hectare se numara animalele dintr-o anumita specie si ulterior se estimeaza totalul de pe intregul fond cinegetic.
In fiecare an, vanatorii bistriteni impusca in medie 60-70 de capriori, 10-12 cerbi, 700 de iepuri, 600 de fazani,12-15 ursi, 300-340 de vulpi, 12-15 lupi si circa 180 de mistreti.

Iulia Bartha

Pavel Sangeorzan, presedintele Asociatiei de vanatoare „Montana” Cosbuc, nu este la prima abatere de acest gen. El administreaza un fond de vanatoare care se intinde pe circa 16.000 hectare de padure. Suprafata respectiva a apartinut initial statului si era gestionata de Romsilva, apoi a devenit proprietatea comunelor Romuli si Telciu. Aici, Sangeorzan a construit o cabana fara a avea autorizatie in acest sens, motiv pentru care conducerea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Bistrita-Nasaud i-a intocmit plangere penala sub acuzatia de infractiune silvica. Cu toate acestea, Sangeorzan a scapat basma curata, intrucat in fata instantei din Nasaud a prevalat faptul ca acesta este casatorit, dar si regretele exprimate.
Mai mult decat atat, presedintele Asociatiei de Vanatoare „Montana” Cosbuc a fost acuzat in nenumarate randuri de braconaj, dar si de faptul ca impusca fara niciun drept cainii ciobanilor din zona, insa nu s-a luat nicio masura impotriva lui.
Sangeorzan detine si o cariera de marmura in Parcul National Muntii Rodnei, in care a investit, conform spuselor sale, circa 1,3 milioane de euro. Initial, cariera se afla la marginea parcului, iar apoi, cand granitele acestuia s-au extins, nu i s-a mai dat voie sa lucreze acolo, fiind arie protejata. Omul de afaceri nu a tinut insa cont de lege si nici de amenzile pe care i le-a aplicat Garda de Mediu si a continuat sa exploateze marmura, chiar daca nu detinea autorizatie pentru aceasta activitate.
Presedintele Asociatiei de Vanatoare Montana Cosbuc a fost cercetat penal pentru ca nu a respectat masurile de sistare a activitatii, asa cum i-au cerut comisarii Garzii de Mediu.