Unirea Basarabiei cu Romania, sarbatorita cu fast dar si cu incidente

Unirea Basarabiei cu Romania,  sarbatorita cu fast dar si cu incidente

Basarabia a fost parte din Romania moderna timp de 22 de ani, de la 27 martie (9 aprilie) 1918, cand Sfatul Țarii, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești a votat in favoarea unirii cu Romania. Aceasta a durat pana la 28 iunie 1940. Atunci, dupa un ultimatum expansionist al guvernului sovietic adresat Romaniei privind cedarea Basarabiei catre Uniunea Sovietica, teritoriul sau (Est-Moldova) a fost ocupat de Armata roșie, administrația și Armata Romana fiind forțate sa se retraga la est de raul Prut.  Cu ocazia sarbatoririi a 94 de ani de la unire, in acest an au avut loc manifestatii in strada atat pro cat si contra, dar si dezbateri la cele mai inalte nivele cu privire la semnificatia momentului si a relatiilor dintre cele doua state.

Ziua Unirii, sarbatorita dar si cu incidente
Unirea Basarabiei cu Romania a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) si a fost in fapt reunificarea vechii provincii romanesti Basarabia, rupta de Moldova si alipita de Rusia in 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Romania pentru a forma Romania Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci cand Rusia a anexat din nou Basarabia, in baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
Cu ocazia serbarii Unirii dina cest an, o serie de incidente s-au inregistrat duminica, 25 martie la Chisinau, dupa ce un grup de tineri i-au imbrancit pe cativa participanti la marsul dedicat zilei unirii Basarabiei cu Romania. Mai multi tineri, apartenenti ai Partidului Patriotii Moldovei, s-au luat la cearta cu manifestantii, imbrancindu-i. In urma evenimentelor politia a intervenit si a format un cordon de securitate intre cele doua parti, pentru a le separa si pentru a calma spiritele. Marsul a inceput la Academia de Stiinte si s-a incheiat in scuarul Operei nationale, cu hora unirii. Evenimentul a fost organizat de catre Partidul National Liberal si Consiliul Unirii, o structura neguvernamentala care promoveaza ideea unirii Republicii Moldova cu Romania. Marsul este dedicat implinirii a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania, care se comemoreaza la 27 martie. Potrivit organizatorilor la comemorare au participat circa mii,  acestia schimbandu-si traseul in momentul in care au vazut grupul de contramanifestanti. Conform unor surse,, acestia spuneau ca reprezinta Partidul Patriotii Moldovei, formatiune cunoscuta pentru promovarea moldovenismului. Pentru a separa cele doua grupari, politia a format un cordon de securitate si a impins contramanifestantii pe trotuar, pentru a evita altercatiile. Cu aceasta ocazie, una dintre femeile aflate in randul contramanifestantilor a aruncat cu oua in participantii la mars.

Dictionarul moldovenesc-roman la a doua editie
Chiar daca nu este la fel de sarbatorita precum unirea Tarii Romanesti cu Transilvania, unirea Romaniei cu Basarabia a reusit an de an sa ridice probleme si sa provoace conflicte in declaratii, atat pe plan national cat si regional. In urma cu cativa ani, autorul Vasile Stati publica un dictionar care avea pretentia sa traduca limba moldoveneasca in limba romana, o absurditate care a starnit proteste in randul grupurilor nationaliste si nu numai.  In randul operelor acestui Vasile Stati, Volumul „Istoria Moldovei”  nu se bucura de aceeasi notorietate precum Dictionarul Moldovenesc-Romanesc de acelasi autor. Conform mai multor critici, precum toate scrierile lui Vasile Stati, si „Istoria Moldovei” este intesata de minciuni si rastalmaciri care duc la largirea diferentelor culturale si politice intre cele doua state romanesti. Pe coperta controversatului dictionar a lui Stati apare asa numita  harta a „Moldovei Mari” iar dupa lansare a fost e promovat in majoritatea scolilor din Republica Moldova de catre Mihail Garbuz, presedintele organizatiei care militeaza contra Romaniei, Patriotii Moldovei.
La finele anului trecut controversatul autor dar si activ promotor al moldovenismului anunta lansarea a celui de-al doilea volum al dictionarului moldovenesc-roman, lucrare care avea in plus fata de volumul precedent inca o seama de absurditati. In acest sens, autorul de aceasta data a intelegea sa adauge peste o mie de moldovenisme, care au fost colectate, in mare parte, din actele slavonesti ale cancelariei Statului Moldovenesc ce dateaza cu anii 1392-1503. Cu alte cuvinte, nimic concret, nimic relevant, daca e sa ne gandim ca limba romana si cea germana impart mai bine de 1000 de cuvinte cu acelasi inteles.  Referitor la prima editie, mai multi critici atat moldoveni cat si romani anuntau ca adevaratul scop urmarit prin apariția așa-zisului „dicționar moldovenesc-romanesc" al lui Vasile Stati – cel care și-a obținut titlul de doctor prin lucrarea „Falsificatorii burghezi ai adevarului despre limba moldoveneasca" era unul cu o coloratura politica. In opinia mai multor lingviști de la Chișinau, scopul pentru care respectivul dictionar si-a facut aparitia a fost acela de a reduce prestigiului limbii romane vorbite in Republica Moldova ca limba de cultura, ca limba cu bogate tradiții literare.

Dezbateri si prilej pentru schimbarea politicii externe

Implinirea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania a fost serbata atat de catre manifestantii care au iesit pe strazile Chisinaului cat si de catre diverse organizatii si fundatii europene. La data de  27 martie, Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Romane si Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni in parteneriat cu Consiliul Romano-American si Platforma Civica „Actiunea 2012” a organizeaza la Palatul Parlamentului dezbaterea cu tema: “Reunirea celor doua state romanesti, solutie europeana pentru inlaturarea consecintelor Pactului Ribbentrop- Molotov si stabilizarea frontierei NATO si UE”. La aceasta dezbatere au participat atat politicieni ai celor doua state, cat si cercetatori, jurnalisti sau reprezentanti ai societatii civile.
Cu ocazia acestei dezbateri,  secretarul Comisiei pentru Politica Externa a Senatului, senatorul Catalin Radu Mardare a dat citire Rezolutiei istorice a Comisiei pentru Politica Externa a Senatului privind marcarea a 94 de ani de la adoptarea de catre Sfatul Tarii din Basarabia a Declaratiei de Unire cu Romania.
In cadrul manifestarii, au fost invocate si momente istorice recente, importante, ale neamului romanesc de pe cele doua maluri ale Prutului cum ar fi „Drumul Crucii” si crearea Consiliului National al Reintregirii.

Rezolutia  din 27 martie 2012 privind marcarea a 94 de ani de la unirea celor doua state
Comisia pentru politica externa a Senatului Romaniei:
1. Evoca trecerea a 94 de ani de la momentul istoric al adoptarii de catre Sfatul Tarii al Basarabiei a Declaratiei de unire cu Regatul Romaniei, la data de 27 martie/9 aprilie 1918, unificare reconfirmata de catre Sfatul Tarii, de o maniera neconditionata si ireversibila, la data de 26 noiembrie/9 decembrie 1918;
2. Reaminteste faptul ca unirea Basarabiei cu Romania a constituit actul de reunificare a unei vechi provincii romanesti, fiind prima provincie care s-a reunit cu Romania;
3. Subliniaza rolul fundamental pe care formatiunile si personalitatile politice romanesti patriotice din Basarabia l-au avut in realizarea actului de reunificare cu Romania, in 1918, in baza principiului dreptului la autodeterminare si a aspiratiilor populatiei romanesti;
4. Reaminteste efectele dezastruoase pentru Basarabia si alte teritorii romanesti ale protocolului aditional secret al pactului de neagresiune germano-sovietic din 28 iunie 1940, salutand in acelasi timp, declaratia premierului Federatiei Ruse, Vladimir Putin, de condamnare a pactului, in anul 2009;
5. Afirma ca istoria dureroasa si sutele de mii de victime ale represiunii staliniste isi pot afla o reparatie morala prin sustinerea cu putere a vocatiei europene a Republicii Moldova, precum si faptul ca relatiile privilegiate de cooperare si parteneriat dintre Romania si Republica Moldova vor dobandi forma optima de manifestare prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana.

Andrei TOMOS