Va fi sau nu va fi vot uninominal? Aceasta este întrebarea. Înca nu se stie cu precizie. Sustinatorii cei mai înfocati si entuziasti, paradoxal, devin criticii cei mai înversunati si virulenti ai acestui sistem de vot, iar unii mai cârcotasi împotriva lui, devin suporteri si laudatori. Stai si te întrebi daca opinia publica mai pricepe ceva din aceasta bulibaseala. Toate parerile pro si contra, sunt pozitionate în functie de rezultatele unor sondaje de opinie, care mistifica de cele mai multe ori, adevarata parere a oamenilor simpli si a asteptarilor acestora, privind rezultatele care vor fi generate de acest sistem de vot. Realitatea este ca nimeni nu stie cu precizie ce se va întâmpla dupa. Diferite proiectii, studii si analize care se fac, nu au darul decât sa adânceasca necunoscutele votului uninominal. Ce va fi, vom sti cu precizie doar în 1 decembrie 2008. Iar urmarile le vom percepe începând cu 2009. Binenteles, daca se va vota dupa acest sistem de vot.

Au început, timid, diferite discutii si dezbateri pe tema costului votului uninominal, atât de dorit si iubit de unii si în aceeasi masura criticat si hulit de altii. Cât ne va costa aceasta experienta democratica, câti bani va înghiti ea în final? Daca pâna acum, pe vechiul sistem, un partid cu pretentii mai mari sau mai mici gestiona un singur buget la nivel de judet, functie de puterea economica a acestuia, dupa noul sistem, votul uninominal, va gestiona sase bugete separate. Vor fi sase candidati, patru la colegiile uninominale pentru Camera Deputatilor si doi la colegiile pentru Senat, pentru fiecare partid. Nu va mai fi cazanul comun, unde numele candidatilor aproape nu mai avea importanta, când ceea ce conta era partidul sau locomotiva din fruntea acestuia. Acum fiecare nume va conta de unul singur. Vor fi gestionate sase bugete, fiecare fiind comparabil ca valoare cu cel de la votul pe liste. Socotelile sunt simple, nu trebuie sa fi mare matematician ca sa ajungi la concluzia ca pentru fiecare partid costurile vor fi de sase ori mai mari. Cu o singura diferenta, greul din punct de vedere financiar va fi suportat de fiecare doritor de fotoliu parlamentar. Unele estimari spun ca un candidat cu pretentii va trebui sa cheltuiasca între 50 si 100.000 euro. Daca va câstiga sau nu, este o alta mâncare de peste, ramâne de vazut. De unde vor proveni acesti bani? Dispune fiecare candidat de aceste sume de bani? Greu de crezut ca un candidat îsi va risca proprii bani pentru o chestie iluzorie, de care nu este sigur. Este ca la loz în plic, câstigi sau nu câstigi. Cine va suporta cheltuielile? Dar, mai ales pierderile? Banii pentru campania electorala vor veni de la sponsori, donatii etc. Sumele mici nu intra în discutie, ele nu vor fi returnate sau cerute înzecit înapoi. Pentru cei care câstiga lucrurile sunt simple, statul este bogat, licitatii, diferite comenzi si alte inginerii financiare. Sumele vor fi returnate cu dobânda de rigoare sau chiar mai mult. Pentru sponsori, important este sa parieze pe calul câstigator.

Bine spunea un mucalit, daca alegerile vor costa atât, oare cât trebuie sa încaseze un viitor ales?

ZAHARIA COTOC

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here