Emil Neia Lăcătuş, liderul Partidei Romilor Bistriţa-Năsăud, acuză conducerea ISJ BN că nu vrea să rezolve problema mediatorilor şcolari pentru familiile de etnie romă din judeţ. Mai mult decât at, susţine Lăcătuş, în localitatea Poienile Zagrei postul de mediator şcolar a fost ocupat pe criterii politice.
Acuzaţiile vin pe fondul numărului mare de copii de etnie romă din municipiul Bistriţa care au abandonat cursurile şcolare după ce în toamna anului trecut Şcoala Generală nr. 2 a fost desfiinţată.
Liderul Partidei Romilor Bistriţa-Năsăud şi consilier judeţean PDL, Emil Neia Lăcăctuş, a adus acuze conducerii Inspectoratului Şcolar Bistriţa-Năsăud pe marginea fenomenului de abandon şcolar în rândul elevilor de etnie romă. Motivul care stă la baza acuzaţiilor este inexistenţa mediatorilor şcolari care să facă legătura între familiile copiilor de etnie romă şi conducerile şcolilor la care aceştia sunt înscrişi. Mai mult decât atât, Emil Neia Lăcătuş acuză conducerea ISJ BN că posturile de mediatori şcolari sunt atribuite politic.
Au primit doar promisiuni
Mărul discordiei a apărut în momentul în care consilierul judeţean a aflat că la Poienile Zagrei, unde există comunitate romă, a fost angajată pe post de mediator şcolar preoteasa din localitate, care nu cunoaşte limba romani, deşi în toamna anului trecut Camelia Tabără îi promisese că va angaja cel puţin trei mediatori. Totodată, Emil Neia Lăcătuş s-a arătat îngrijorat şi de numărul mare de elevi romi care au abandonat cursurile şcolare după ce au fost transferaţi la alte instituţii de învăţământ odată cu desfiinţarea Şcolii Generale nr. 2 din municipiu începând cu anul şcolar 2013 – 2014.
„Doamna Tabără spunea înainte de desfiinţarea Şcolii Generale nr.2 că din septembrie 2013 va angaja cel puţin trei-patru mediatori şcolari, mai ales pentru municipiul Bistriţa. Vedem de la o zi la alta că abandonul e în floare. Avem abandon şcolar, mai ales din cei 280 de elevi de la Generală 2, ştiu sigur că la Viişoara avem 10-20 de copii care nu mai merg la şcoală. Îi spuneam doamnei Tabără, interveniţi, măcar 2-3 mediatori să avem pe municipiul Bistriţa. Am intervenit şi la Consiliul Judeţean, pe lângă CJRAE, care a aprobat un post la Poienile Zagrei, pentru doamna preoteasă de acolo, ca să-i facă un loc de muncă. Sunt nişte criterii acolo, atunci când s-a dat concursul – mediatorul trebuie să cunoască limba romani, doamna preoteasă nu cunoaşte limba romani. Mai ales că am acolo în comună un mediator care a participat la cursuri şi este de etnie romă, chiar acolo în Zagra. Pauză! Mediatori şcolari? Unde e promisiunea? I-am spus doamnei inspector, care mi-a spus: nu mă comandaţi dumneavoastră că ştiu eu ce am de făcut. Trag un semnal de alarmă pentru că mediatorul şcolar e o punte de legătură între şcoală şi părinţi, pentru că vorbeşte pe limba lor”, a declarat într-o conferinţă de presă Emil Neia Lăcătuş.
Etnia romă din judeţ au 10 mediatori şcolari cu acte în regulă
Consilierul judeţean susţine că la nivelul judeţului, există 10 persoane de etnie romă care au absolvit cursurile de mediator şcolar prin intermediul unui proiect PHARE „Acces la educaţie”.
„Noi avem 10 persoane din rândul comunităţii noastre care au absolvit acum doi ani, cursuri de mediatori şcolari prin intermediul unui proiect PHARE „Acces la educaţie”. Cele 10 persoane au participat la diferite seminarii, au primit o diplomă, iar un an de zile au funcţionat ca mediatori în baza acestui proiect. Bineînţeles că după această perioadă de un an trebuia găsită o soluţie de la ISJ, de la CJRAE, de la Consiliul Judeţean, primării care să preia aceşti mediatori. S-a terminat sursa de finanţare, nimeni nu i-a mai luat în seamă. În acest răstimp am tot intervenit în special la ISJ, dar mi s-a spus că nu sunt bani”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Emil Neia Lăcătuş.
Tabără spune că esenţial este domiciliul nu cunoaşterea limbii romani
De cealaltă parte a baricadei, inspectorul general şcolar Camelia Tabără susţine că pentru judeţul Bistriţa-Năsăud s-au propus deocamdată trei posturi de mediatori: unul pentru Bistriţa, unul pentru comuna Lechinţa şi cel de-al treilea pentru Poienile Zagrei. Potrivit Cameliei Tabără, condiţia esenţială pentru ca o persoană să fie angajată pe un post de mediator şcolar este ca aceasta să aibă domiciliul în localitatea unde funcţionează.
„Povestea mediatorilor trenează de doi ani de zile. Ni s-a spus de la nivelul ministerului că suntem singurul judeţ, şi încă unul mai cred, care nu avem mediatori şcolari. I-am normat în cadrul CJRAE, dar ne-am suprapus peste această perioadă de posturi blocate având în vedere că mediatorul este o funcţie didactic-auxiliar. S-au complicat lucrurile cu Ordonanţa 77. Am fost şi eu la Minister şi am întrebat care sunt condiţiile, este ideal să ştie limba romani, dar prima condiţie, eliminatorie, e să fie localnic. Deci, este exclus să avem un mediator navetist care nu face parte din comunitate şi nu cunoaşte problemele specifice. În acest moment, avem trei poziţii, dar se vor ocupa pe rând pe măsură ce se deblochează posturile. S-a început cu Suplaiul fiindcă, în evidenţele noastre, numărul cel mai mare de copii între a VIII-a şi a IX-a care nu a optat pentru nicio şcoală, a fost la Suplai. Aici avem 15 astfel de copii, cea mai rată de abandon după clasa a VIII-a. Urmează Viişoara şi la Lechinţa. Cunoscători de romani avem numai la Lechinţa”, a spus Camelia Tabără.
Ce spune Ordinul Ministerului Educaţiei
În ceea ce priveşte condiţiile necesare pentru ocuparea funcţiei de mediator, Emil Neia Lăcătuş susţine că trebuie cea mai importantă este aceea de a cunoaşte limba romani. În plus, mai spune consilierul judeţean, printre cele 10 persoane care au absolvit cursurile de mediator şcolar, una are domiciliul chiar în Poienile Zagrei.
„Acea persoană este din comunitatea romă, stă chiar în Poienile Zagrei şi a participat la cursuri, dar este lăsată la o parte, dar este angajată altă persoană care abia acum urmează cursurile de mediator”, spune Neia Lăcătuş.
Conform Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 1539/2007, posturile de mediatori şcolari pot fi ocupate de absolvenţi de liceu, filieră vocaţională specializarea mediator şcolar sau absolvent al oricărui alt profil urmat de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar recunoscut de Ministerul Educaţiei. Recomandabil este ca persoana angajată să cunoască limba romani dar şi cultura comunităţii locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere. Acelaşi ordin prevede ca într-o primă fază pe astfel de posturi să fie angajate persoane care au urmat cursuri organizate prin Programul PHARE „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” sau care au mai lucrat ca mediatori.
