Iosif Ciunterei s-a chinuit luni bune să obțină autorizațiile necesare pentru a cultiva cânepă pe un petec de teren, toate acestea pentru că în legislația românească planta în cauză figurează pe lista drogurilor. Bistrițeanul de doar 20 de ani s-a ambiționat și și-a pus în cap să schimbe legislația în vigoare.

 

Din dorința de a arăta lumii cum se transforma cânepa din plantă în țesătură și mai apoi în costum popular, Iosif Ciunterei, un bistrițean de 20 de ani care studiază etnologia a făcut în această primăvară demersurile necesare pentru a cultiva cânepă.

Acesta nu avea în plan să se transforme în agricultor, ci demersul său a fost pur „etologic”, motiv pentru care a încercat să cultive doar 3 ari. Mai mult, cânepa a fost cultivată în curtea muzeului Poarta de sub Feleac de pe Valea Soporului (județul Cluj), pentru ca cei care vor să vadă pe viu cum crește cânepa să o poată face.

Cu entuziasmul la purtător, Iosif a fost descurajat și încurcat de birocrația stufoasă din domeniu. Cea care i-a dat cele mai mari bătăi de cap a fost tocmai legislația în domeniu și anume Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Cânepa este inclusă pe lista plantelor narcotice, iar cultivarea sa ajunge să fie controlată foarte strict de stat.

 

Legea proastă este un ghimpe în coastele cultivatorilor

Legea vizează cannabisul, rezina de cannabis și uleiul de cannabis, nefăcând o distincție clară între cannabis sativa (adică planta tehnică, cultivată pentru fibre, cu conținut psihotrop infim) și cannabis indica (planta cu conținut psihotrop ridicat).

Cei care se încumetă să cultive cânepă nu au nevoie numai de avizul Direcțiilor Agricole și ale autorităților locale, ci și de acceptul structurilor antidrog din cadrul Poliției.

Mai mult, DIICOT le cere celor care cultivă cânepă certificatul seminței achiziționate, care atestă practic că planta nu va conține substanțe psihotrope, dar și să-și îngrădească plantația și să monteze camere de supraveghere, cu care să își păzească culturile. Acest lucru este cel puțin aberant în cazul lui Iosif, care a cultivat planta în curtea unui muzeu, unde se află în permanență cineva și nu se pune problema de furt.

Aberațiile din normele de aplicare a acestei legi nu se opresc din păcate aici. Practic de anul trecut s-a eliminat posibilitatea de a cultiva în sistem gospodăresc. Ce înseamna asta? Înseamnă că țăranii nu mai pot prelucra acasă planta pentru a obține firele și mai apoi țesătura, cum o făceau acum 50 de ani, ci trebuie să aibă un contract cu un procesator, care mai apoi să se ocupe de prelucrare.

Acest lucru devine și el complicat dacă ținem cont de faptul că în România există doar doi procesatori, care strâmbă din nas când cultivatorii vin cu cantități mici de cânepă. Cei care și-au pus în cap să cultive cânepă pe lângă faptul că sunt încurcați cu aceste condiții aberante nu sunt sprijiniți nici cu subvenții cum se întâmplă cu celelalte ramuri ale agriculturii.

Problemele apar și când vine vorba despre semințele obținute în urma cultivării. Acestea pot fi utilizate pentru o viitoare plantație doar după ce au fost testate pentru a se verifica conținutul psihotrop. Testarea este atât de costisitoare, încât cultivatorii preferă să cumpere an de an semințe.

 

Țăranii de 70-80 de anii, cu dosar penal pentru „cultivare de droguri”

Prezența cânepii pe lista drogurilor a făcut și victime de-a lungul timpului. De exemplu, în anul 2009, mama unui cunoscut profesor universitar și scriitor din Brașov, o femeie în vârstă de 75 de ani, s-a trezit cu dosar penal pentru „cultivarea de droguri”.

Femeia cultivase în grădina sa cânepă, folosindu-i tulpina drept suport pentru lujerii de fasole. Culmea, sesizarea a fost făcută chiar de polițistul din comuna Șinca Nouă, unde locuia femeia. Din fericire, odată ce oamenii legii s-au convins că femeia nu avea în plan să dezvolte o afacere ilegală, au clasat dosarul.

 

Schimbarea legislației în domeniu, sarcină aproape imposibilă

Când a văzut ce ravagii a făcut această lege în industria cu care odată România se mândrea, Iosif și-a pus în cap să schimbe legislația în domeniu. Acesta își propune să scoată cânepa industrială de pe lista drogurilor.

Tânărul, care este sprijinit în aceste demersuri de designerul sălăjan Leontina Prodan, a trimis deja o scrisoare la Ministerul Agriculturii, însă nu a primit niciun răspuns, deși a trecut mai bine de o lună și jumătate de atunci.

Nu s-a lăsat și a trimis o scrisoare și Avocatului Poporului, care a trimis un răspuns în care spune că nu poate să facă nimic în acest sens, pentru că solicitarea celor doi nu vizează un „drept cetățenesc”.

Bistrițeanul intenționează să ia legătura cu fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără pentru a-l sprijini în acest demers, mai ales că Tabără este printre puținii din România care mai cultivă cânepă pe o suprafață însemnată. Iosif este decis să continue demersurile și la Ministerul Agriculturii, până când dezideratul său va fi luat în seamă de reprezentanții acestuia.

 

Din ţară fruntaşă, am ajuns coada

Dacă acum plantațiile de cânepă pot fi numărate pe degete – maxim 1.000 de hectare pe întreaga ţară-, până la Revoluție, România a ocupat primul loc în Europa la producția de cânepă, furnizând între 56 și 70% din producția totală europeană. De asemenea, România se afla pe locul trei în lume la cultivarea cânepii, cu 45.000 de hectare cultivate cu această plantă.

Nici nu este de mirare dacă ținem cont de beneficiile și avantajele cânepii, planta având peste 25.000 de întrebuințări.

Semințele de cânepă, de exemplu, sunt foarte hrănitoare, având o concentrație de 80% grăsimi nesaturate, aminoacizi și proteine. Acestea pot fi consumate sub formă de făină, ulei, extract la rece, în stare crudă sau prăjită. Semințele sunt folosite în industria alimentară, farmaceutică și cea industrială.

Partea lemnoasă, ce rămâne după prelucrarea primară, poate fi folosită la realizarea hârtiei, a zahărului și a plăcilor prefabricate. Cânepa poate fi folosită și la producția de biocombustibil, dar și în industria textilă, firul fiind mai rezistent și mai puțin poluant decât alte fibre.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here