Trump a susținut că eliminarea Rusiei din G7 în 2014, după anexarea Crimeei, a fost „o greșeală foarte mare”, o decizie care a precedat invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.
Declarațiile sale complică și mai mult situația, având în vedere că Trump urmează să se întâlnească marți cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre încheierea războiului brutal declanșat de invazia rusă.
Liderul american a indicat că ar prefera ca G7 să devină G8 sau chiar G9, deși Rusia și China ar fi, în mod evident, regimuri autoritare într-o organizație ai cărei membri sunt democrații.
Summitul G7 din acest an se desfășoară sub semnul unor negocieri tensionate între principalele economii ale lumii, pe fondul unor divergențe tot mai accentuate privind politicile comerciale și securitatea globală. Deciziile recente ale președintelui american Donald Trump, care a introdus tarife vamale drastice pentru zeci de țări, pun presiune pe ritmul de creștere al economiei mondiale și riscă să adâncească incertitudinile de pe piețele internaționale.
În paralel, liderii G7 se confruntă cu lipsa unor progrese notabile în gestionarea crizelor din Ucraina și Fâșia Gaza, două focare de conflict care continuă să alimenteze instabilitatea regională și să testeze solidaritatea occidentală. Pe acest fundal tensionat, un nou punct fierbinte se conturează rapid: relațiile tot mai încordate dintre Israel și Iran, alimentate de temerile privind programul nuclear al Teheranului și riscul escaladării unui conflict major în Orientul Mijlociu.
Summitul G7 devine scena unor dezbateri esențiale pentru viitorul ordinii economice și de securitate globale, în care fiecare decizie poate avea reverberații majore la nivel internațional.
În declaraţia publicată de principalele şapte economii democratice, reunite la summitul de la Kananaskis, în vestul Canadei, G7 a numit Iranul „principala sursă de instabilitate regională şi teroare”.
G7: Mesaj ferm pentru Iran și apel la calm în Orientul Mijlociu
Liderii celor șapte mari economii ale lumii – Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – au transmis un avertisment clar: Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare, reafirmând astfel poziția comună privind neproliferarea în regiune.
Totodată, grupul și-a exprimat sprijinul necondiționat pentru dreptul Israelului la autoapărare și a subliniat angajamentul față de securitatea acestuia, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu.
În spiritul responsabilității globale, semnatarii declarației au făcut apel la o dezescaladare semnificativă a ostilităților din regiune, pledând pentru un armistițiu în Gaza și măsuri urgente pentru reducerea violențelor.
Acordul asupra declarației a fost obținut luni seară, la scurt timp după ce Casa Albă a informat că președintele american Donald Trump va părăsi summitul G7 mai devreme, pe fondul agravării crizei din Orientul Mijlociu. De remarcat este că nu s-au adus critici explicite la adresa operațiunilor Israelului împotriva Iranului.
Pieţele energetice internaţionale, abordate cu precauție
Liderii G7 au transmis că vor urmări cu atenție evoluțiile de pe piețele energetice internaționale și sunt gata să intervină, împreună cu aliații lor, pentru a menține stabilitatea acestora. Grupul se arată pregătit să adopte măsuri coordonate, alături de partenerii care împărtășesc aceleași valori, pentru a preveni eventuale turbulențe.
Trump crede în șansele de dialog cu Iranul
Președintele american a lăsat de înțeles că Teheranul ar putea fi deschis la negocieri și a promis că va aborda subiectul imediat după revenirea de la summitul G7. Cu toate acestea, persistă temerile privind o posibilă implicare militară a Statelor Unite în conflictul din regiune, ceea ce ar putea duce la o escaladare semnificativă a tensiunilor.
Acordul G7, una dintre puținele reușite ale președinției canadiene
Obținerea consensului asupra declarației comune reprezintă un succes rar pentru Canada, care deține președinția rotativă a G7 în acest an. Totuși, summitul a fost marcat de dezacorduri persistente pe teme majore precum comerțul mondial, schimbările climatice, conflictul din Ucraina, sprijinul pentru dezvoltare și impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei – subiecte la care Statele Unite, prin vocea președintelui Trump, s-au distanțat de poziția celorlalți membri.
În acest context, organizatorii canadieni au evitat să forțeze adoptarea unei declarații finale ample, preferând să se concentreze pe punctele de consens.
Conflictul din Orientul Mijlociu se agravează pe fondul tensiunilor dintre Israel și Iran
După atacul din 7 octombrie 2023, care a provocat moartea a 1.219 de israelieni, majoritatea civili, răspunsul militar al Israelului în Gaza a dus la uciderea a aproape 55.000 de palestinieni, în mare parte civili, potrivit datelor Ministerului Sănătății din guvernul Hamas, informații considerate credibile de către ONU.
Pe lângă confruntările directe cu Gaza, Israelul se confruntă și cu amenințări din partea unor grupări sprijinite de Iran, precum miliția șiită Hezbollah din Liban și rebelii houthi din Yemen, care au lansat în mod repetat rachete asupra teritoriului israelian, justificând aceste acțiuni ca un sprijin pentru palestinienii din Gaza.
Situația de la summitul G7 rămâne așadar, fluidă, cu negocieri tensionate și decizii majore încă în așteptare.
