În urmă cu exact un an, în aprilie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a cerut instanței să constate calitatea de colaborator al securității a lui Gheorghe Onul – primarul comunei Salva, să se reîntoarcă la instanța de fond spre rejudecare.

În 2017, CNSAS l-a declarat pe Gheorghe Onul, primarul comunei Salva, colaborator al Securității și, în același an a cerut Curții de Apel București să constate această calitate a edilului.

Procesul a durat circa un an, iar în martie 2018, instanța a admis cererea CNSAS, lui Gheorghe Onul fiindu-i astfel atribuită calitatea de colaborator al Securității. Sentința nu a fost însă definitivă și a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în decembrie 2018.

Acuzat că turna pe cei ce ascultau posturi de radio străine

În motivarea sentinței pronunțată de Curtea de Apel București se arată că Gheorghe Onul și-ar fi turnat cunoscuții care ascultau posturi de radio occidentale, interzise în România Socialistă, gen “Europa Liberă”. Conform documentelor CNSAS depuse la dosarul cauzei, Onul a întocmit note informative despre cei ce ascultau știrile la posturi de radio străine, interzise în România, în perioada 1987 – 1989.

“Sunt relevante în stabilirea calităţii de colaborator a pârâtului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii B.I., P.I., și M.P. prin care pârâtul încunoştinţa Securitatea despre faptul că aceştia audiau și colportau ştirilor transmise de posturile radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate.

Pentru colaborarea prin furnizarea de informații trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

Informațiile furnizate Securității să se refere la activități potrivnice regimului totalitar comunist.

Sunt de reţinut notele informative, datate 21.08.1987, 15.06.1988, 25.02.1989 şi 19.05.1989, întocmite şi semnate olograf de către pârât, referitoare la ascultarea şi colportarea ştirilor transmise de posturile radio străine, prin care pârâtul informa Securitatea în legătură cu numiţii B.I., P.I., și M.P. (…).

În acest context, se reține că, ascultarea emisiunilor posturilor de radio interzise înainte de 1989, în special a postului de radio «Europa Liberă», constituia un act de sfidare a regimului.

«Europa Liberă» a criticat constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă, militând pentru reinstaurarea în România şi în celelalte state est-europene a unor regimuri democratice şi a statului de drept.

De asemenea, în materia deconspirării Securității, o parte semnificativă a denunțurilor referitoare la atitudini potrivnice regimului comunist se referea fie la ascultarea Europei Libere, fie la «colportarea» știrilor difuzate de post”, a arătat CNSAS în instanță.

Totodată, CNSAS a mai arătat că, pe baza informațiilor furnizate de Ghoerghe Onul, organele de Securitate i-au dat anumite dispoziții, practic i-au trasat sarcini pe care trebuia să le ducă la îndeplinire.

CNSAS a precizat că informațiile date de actualul primar al comunei Salva au condus la îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului, mai ales că Onul a acționat conștient.

“Această condiție este asigurată deoarece nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări.

Pârâtul nu putea să cunoască în momentul redactării notelor informative dacă Securitatea avea sau nu cunoştinţă de situaţiile pe care acesta urma să le denunţe.

Atât timp cât pârâtul nu a luat în calcul şi ipoteza în care Securitatea nu ar fi cunoscut situaţia denunţată, rezultă că pârâtul nu a menajat interesele persoanei denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celui denunţat.

În concluzie, informaţiile furnizate de pârâtul Onul Gheorghe au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice)”, au mai precizat la acea vreme reprezentanții CNSAS.

A cerut respingerea acțiunii

De cealaltă parte, Gheorghe Onul a contestat susținerile CNSAS. Astfel, edilul sălăuan a formulat o acțiune în constatare și a solicitat pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar pe fond, ca neîntemeiată.

“Prin acţiunea în constatare formulată solicită ca instanţa prin hotărârea pe care o va pronunţa, în baza indiciilor rezultate din documentele existente la dosar, la aceasta dată, să aprecieze asupra calității de colaborator al securității în ceea ce îl privește pe domnul Onul Gheorghe, (…).

Înțelege să invoce excepţia inadmisibilității acţiunii formulate, întrucât prin petitul acţiunii se solicită doar ca instanţa «să aprecieze asupra calității de colaborator» și nu se solicită ca instanţa să constate că pârâtul are această calitate: «calitate de colaborator».

Din motivele acțiunii se desprinde o idee falsă cum, că reclamantul «Domnul Onul Gheorghe, inginer zootehnic la C.A.P. Cernuc, județul Sălaj, a fost recrutat în calitate de informator sub numele conspirativ P.I, în perioada în perioada 1987-1989, în vederea supravegherii informative a locuitorilor din satele Cernuc si Bezded ».

Reclamanta apreciază ca «fiind relevante în stabilirea calităţii de colaborator a domnului Onul Gheorghe informaţiile furnizate despre numiţii BI, PI, și MP, prin care paratul încunoştiința Securitatea despre faptul că aceştia audiau şi colportau ştirile transmise de posturile de radio străine, informaţii care vizează îngrădirea dreptului la viaţa privată și a dreptului la libertatea cuvântului a persoanelor denunţate»”, a arătat primarul comunei Salva în întâmpinarea depusă la dosar, la acea vreme.

Totodată, pe fond, acesta a precizat că, în calitatea pe care a deținut-o în perioada anilor 1987-1989, nu a furnizat niciodată informaţii fostei Securităţi.

Astfel, edilul sălăuan a arătat că nu a fost nici informator și nici colaborator al fostei Securităţi, deoarece nu a încheiat cu aceasta instituţie niciun acord de colaborare sau alt înscris prin care s-ar fi oferit să dea informaţii despre anumite persoane.

Acesta a mai susținut că din întreg materialul probator administrat în cauză nu rezultă faptul că ar fi semnat un acord de colaborare sau alt înscris cu fosta securitate, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu a avut niciun fel de legături directe sau indirecte cu ofiţeri sau subofiţeri ai fostei securităţi. Gheorghe Onul a mai precizat că a redactat şi semnat un singur înscris, iar celelalte înscrisuri care poartă denumirea de Note informative nu sunt scrise si redactate de către reclamant, ci probabil sunt scrise de alte persoane.

Onul a mai solicitat instanței și încuviințarea probei cu martori, care a fost respinsă însă, întrucât respectivele persoane îi sunt rude de până la gradul al treilea.

Drept urmare, Curtea de Apel București a admis cererea CNSAS de a-l declara pe Onul colaborator al Securității.

Înalta Curte a trimis dosarul spre rejudecare

Primarul de Salva nu s-a lăsat cu una cu două și a atacat sentința la Înalta Curte de Casație și Justiție, el arătând la judecătorii de la Curtea de Apel București nu i-au respectat dreptul la apărare și a cerut casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Și ÎCCJ a admis, în aprilie anul trecut

Înalta Curte a casat sentința, pentru că prima instanță nu mi-a admis nicio probă pe fond. S-a pronunțat pe niște înscrisuri pe care nu le-am scris eu, nu le-am completat, nu le-am făcut nimic. Eu am cerut înscrierea în fals și să se facă expertiză grafologică, dar nu mi-au admis nicio probă. Am contestat toate documentele depuse la dosar. Ei (n. r. – CNSAS) le-au depus în copii, niciun original nu a fost la dosar, iar instanța s-a și pronunțat la primul termen fără nicio probă”, a declarat în urmă cu un an pentru Gazeta de Bistrița, Gheorghe Onul, totodată el arătându-se convins că dosarul este de fapt unul politic.

După circa trei luni de la decizia ÎCCJ, mai precis în iulie, dosarul a revenit pe rolul Curții de Apel București, iar în noiembrie a avut loc un prim termen, iar un al doilea, în februarie anul acesta, când Gheorghe Onul a invocat o serie de excepții, la care foarte probabil va primi răspunsuri la termenul de luna viitoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here