Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a ofițerului de poliție judiciară Adrian Crăciunescu din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Bistriţa-Năsăud. Acesta a scăpat în urmă cu circa două săptămâni de arestul preventiv, după ce Curtea de Apel Cluj a decis ca polițistul să stea în arest la domiciliu.

Perioada de arest preventiv, Crăciunescu a petrecut-o în Arestul IPJ Mureș, din motive tehnice. Tot acolo, respectiv la Tribunalul Târgu Mureș, a fost depus dosarul în care acesta a solicitat revocarea măsurii. Magistrații au constatat însă că nu sunt competenți să judece cauza astfel că dosarul a fost înaintat la Tribunalul Cluj.

Pe 7 iulie, instanța s-a pronunțat, respingând solicitarea măsurii. Evident, Crăciunescu a mers mai departe, la Curtea de Apel Cluj, unde, pe 15 iulie, magistrații au decis ca polițistul să rămână în arest la domiciliu.

Gazeta de Bistrița a intrat în posesia încheierii penale a Tribunalului Cluj, astfel că puteți afla de ce judecătorul de drepturi și libertăți nu a vrut să îl scoată de după gratii pe Crăciunescu.

A mai apărut o șpagă, luată anul trecut

Astfel, instanța a constatat faptul că, pe lângă faptele cunoscute deja, respectiv cele două infracțiuni de luare de mită de la persoana cu care s-a întâlnit în Năsăud cu puțin timp înainte de prinderea sa în flagrant, Crăciunescu a mai luat și ală dată șpagă sub motivul că va rezolva un dosar. Potrivit documentului instanței, asta s-a întâmplat în decembrie 2019.

“Pe parcursul urmăririi penale s-a constatat că inculpatul Crăciunescu Adrian a mai comis o infracțiune în data de 09.12.2019, respectiv a pretins de la martora X.X. suma de 2.780 lei cu titlu de contravaloare a unei (…) ce urma să fie efectuată într-un dosar aflat la acesta în lucru. (…)

În speța de față suntem în procedura cerințelor art. 242 C.Pr.pen., iar pentru a dispune revocarea ori înlocuirea unei măsuri preventive trebuie analizate temeiurile care au stat șa baza luării inițiale a măsurii arestului preventiv, dacă se mai mențin ori au intervenit schimbări. În speța supusă analizei au fost administrate probe consistente, apte să releve existența faptelor, împrejurările în care acestea au fost comise și vinovăția persoanei ce le-a comis, astfel că un observator imparțial va putea concluziona asupra caracterului rezonabil și întemeiat al acuzațiilor aduse inculpatului. (…) Această noțiune depinde de circumstanțele parfticulare ale fiecărui caz. Faptele pe care se bazează aceste motive plauzibile trebuie să fie nu doar autentice, ci și să convingă un observator independent că acea persoană este posibil să fi comis o infracțiune, motive puse în evidență de circumstanțele particulare ale speței de față”, se precizează în documentul Tribunalului Cluj.

Pericol pentru ordinea publică

Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți de la tribunalul clujean a ajuns la concluzia că polițistul Crăciunescu constituie încă un pericol la adresa ordinii publice.

“Concret, inculpatul s-a folosit de funcția de ofițer de poliție judiciară în cadrul IPJ Bistrița-Năsăud – Serviciul Ordine Publică pentru a comite fapte de natură penală, înșelând încrederea care i-a fost acordată de către autoritatea de stat în îndeplinirea sarcinilor ce revin organelor de poliție.

Raportat la argumentele derivând din gravitatea faptelor, elemente ce țin de persoana inculpatului nu pot avea semnificații în aprecierea necesității luării măsurii preventive, câtă vreme lipsa antecedentelor penale, mediul din care provine etc. și funcția pe care o îndeplinește nu au acționat ca factori inhibitori au comportamentului ilicit. Dimpotrivă, nivelul de instrucție și experiența profesională și de viață a inculpatului sunt de natură să sublinieze și să sporească gravitatea faptei.

Pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, dar acestea prezintă puncte de interferență, astfel că, în practica judiciară s-a conturat un punct de vedere majoritar, în sensul că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport cu datele referitoare la fapte, adică natura și gravitatea infracțiunilor comise, cât și rezonanța socială negativă produsă în comunitate care urmare a săvârșirii acestora, datele referitoare la persoana inculpatului, antecedentele penale ale acestuia. Numai criteriul referitor  la pericolul concret sau generic al infracțiunilor săvârșite de inculpat nu pot constitui temei pentru luarea sau menținerea măsurii arestării preventive. Prin urmare, există anumite tipuri de infracțiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publică, fie prin amploarea socială a fenomenului infracțional pe care îl presupun și îl dezvoltă, fie impactul asupra întregii colectivități, și care justifică luarea ori menținerea măsurii arestării preventive.

Astfel, se impune a reține faptul că în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către organele de poliție sau orice alt funcționar, aceștia nu trebuie să fie influențați de interese materiale, de obținerea unor foloase ce nu li se cuvin, pentru sine sau pentru alții. Aceștia sunt ținuți să își îndeplinească atribuțiile în mod corect, să nu facă din exercitarea lor o sursă de venituri ilicite. Efectuarea oricăror acte ce intră în competența acestora nu trebuie să fie determinată de asemenea mobiluri, ci numai de grija îndeplinirii corecte a îndatoririlor de serviciu și a respectării legalității.

Inculpatul Crăciunescu Adrian este cercetat în prezenta cauză pentru comiterea unor infracțiuni de luare de mită și trafic de influență de o gravitate sporită, atât prin prisma relațiilor sociale afectate, cât și prin consecințele concrete ale comiterii faptelor, lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă inculpatul, care profitând de poziția sa de ofițer de poliție, a urmărit obținerea unor presupuse sume de bani, pentru sine, precum și pentru a-și trafica influența la procurorul care urma să efectueze urmărire penală în cauză”, a mai precizat instanța.

Drept urmare, judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Cluj a considerat că polițistul bistrițean merită să mai stea 30 de zile după gratii. Nu însă și Curtea de Apel Cluj. Despre motivele care au stat la baza deciziei acestei instanțe, de a-i schimba măsura preventivă lui Crăciunescu, în ediția de săptămâna viitoare.

Proaspăt trimis în judecată de DNA

Deși Crăciunescu a fost prins cu mâța în sac luând șpagă, odată cu trimiterea sa în judecată lipsește acest capăt de acuzare.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA Cluj, polițistul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

  • trafic de influenţă;
  • abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată;
  • uzurparea funcţiei ca infracţiune asimilată celor de corupţie.

În data de 30 mai 2020, ofiţerul de poliţie Crăciunescu Adrian ar fi pretins de la o persoană (martor în cauză) suma de 2.000 euro sub pretextul remiterii acesteia unui procuror ce avea în instrumentare un dosar penal în care soţul persoanei respective avea calitatea de parte vătămată. Concret, inculpatul a promis că va interveni pe lângă magistrat în vederea urgentării soluţionării cauzei respective şi pentru schimbarea încadrării juridice a faptei cercetate. La data de 08 iunie 2020, inculpatul a primit de la aceeaşi persoană suma de 3.000 lei în scopul intervenţiei promise, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA Cluj.

De asemenea, ”în perioada ianuarie – mai 2020, în contextul instrumentării a două dosare penale, ce-i fuseseră repartizate spre soluţionare, inculpatul Crăciunescu Adrian a pretins şi primit de la două persoane (subiecţii procesuali) suma totală de 4.350 lei sub pretextul că urmează să dispună şi să achite două expertize judiciare. În realitate, banii au fost însuşiţi de către inculpat”, se mai arată în rechizitoriu.

În plus, ”înainte de repartizarea unuia dintre cele două dosare şi tot pentru efectuarea unei expertize, inculpatul Crăciunescu Adrian a solicitat şi primit de la o persoană suma de 2.780 lei. Şi de această data, banii au fost însuşiţi de către inculpat”, se mai arată în același document.

Dosarul a fost trimis spre Tribunalul Bistrița-Năsăud cu propunere de a se menţine măsura preventivă dispusă în cauză, adică arestul la domiciliu. De altfel, instanța a menținut, chiar vineri 24 iulie, măsura arestului la domiciliu.

(Va urma)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here