Trei angajate ale Poștei Române din Bistrița, acuzate de delapidare, își așteaptă sentința, care va fi pronunțată cel mai probabil săptămâna aceasta de magistrații de la Curtea de Apel Cluj, cei care au judecat în apel dosarul. Pe fond, cele trei femei au fost condamnate de Tribunalul Bistrița-Năsăud la pedepse cu suspendare, dar și la plata a circa 150.000 lei, banii lipsă din gestiune.

Faptele au fost comise, potrivit procurorilor, în perioada 2009 – 2010, însă ancheta a început abia în 2016, iar în 2018 cele trei au fost trimise în judecată, iar în iunie anul acesta a fost pronunțată prima sentință.

Și-au băgat bani în buzunare sau au dat cu împrumut

Două dintre cele trei femei erau angajate ca și casiere, iar una ca oficiantă, toate având atribuții de gestionar cu privire la bunurile materiale și bănești ale Oficiului Poștal nr. 1 Bistrița.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2009 – 2010, N.M. și D.M.G., ajutate de B.F. au folosit și și-au însușit în mod repetat, în interes personal sau pentru terțe persoane, sume de bani dintre cele gestionate, producând un prejudiciu total în sumă de circa 155.680 lei.

“Inculpatele au comis actele materiale ale infracțiunii de delapidare, prin următoarele modalități:

– ridicarea de sume de bani din casierie de către casiera D.M.G. sau oficianta N.M. urmate de folosirea sau însușirea acestora în interesul inculpatelor sau al unor terți;

– transmiterea unor mandate on line în beneficiul unor terți fără ca expeditorii să depună banii la oficiul de expediere.

Comiterea faptelor de către fiecare dintre inculpate nu ar fi fost posibilă fără participația celorlalte două, respectiv fără complicitatea materială, dar și morală a acestora.

Astfel, inculpata N.M. – având funcția de oficiantă, a comis actele materiale ale infracțiunii de delapidare, beneficiind de sprijinul (complicitatea) celor două casiere care aveau în comun gestiunea casieriei – inculpata D.M.G. și inculpata B.F. care au acceptau (și semnat) foi de vărsământ prin care oficianta preda doar aparent sume de bani către casierie, sume de bani care în continuare urmau să figureze doar scriptic ca aflându-se în casierie, în realitate reprezentând lipsuri în gestiune.

De asemenea, inculpata D.M.G. a beneficiat de complicitatea celei de-a doua casiere – inculpata B.F., cele două lucrând în schimburi, predându-și zilnic reciproc gestiunea casieriei și întocmind documente de gestiune (decont bănesc zilnic care se depunea la unitatea poștală) în care au fost consemnate solduri nereale (soldul de casă înscris în decont nu corespundea cu sumele de bani aflate fizic în casa de bani a oficiului).

Acționând în această modalitate, pe o perioadă de timp îndelungată, inculpatele știau că vor fi ajutate de colegele lor și că acestea nu vor sesiza neregulile conducerii unității (deși reprezenta o obligație de serviciu pentru casiere și oficiantă) ceea ce indică aceeași formă de participație sub forma complicității morale.

De asemenea, participația inculpatelor la comiterea infracțiunii de delapidare reiese și din aceea că toate trei au făcut demersuri pentru a ascunde lipsurile în gestiune (cu ocazia controalelor interne) prin schimburi valutare sau alte modalități precum împrumuturi sau demersuri de recuperare a unor „împrumuturi” de la beneficiari ai sumelor delapidate” ”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Anchetatorii au arătat în instanță că oficianta N.M. a acționat și independent de celelalte două, când timp de două luni și-a însușit pensia unei bistrițence, știind că aceasta este plecată din țară, în Franța, și a completat cu date false formularele celor două mandate poștale de plată a pensiei, atestând astfel aparent primirea banilor de către beneficiar.

De asemenea, casiera D.M.G. a folosit sumele de bani aflate în gestiunea de timbre și valori, pe care o administra independent, în cuantum de 9.983, 30 lei, în interesul său și al colegei B. F., pentru a acoperi minusul din casieria comună în lei și valută.

Un control inopinat le-a dus în brațele procurorilor

Faptele celor trei angajate de la Poșta Bistrița au fost descoperite chiar de dirigintele oficiului, care a efectuat o verificare inopinată asupra numerarului din casieria oficiului, în octombrie 2010, când a constatat lipsuri în lei, euro și dolari. Drept urmare, a fost sesizată conducerea Poștei județene și a solicitat efectuarea unui control de gestiune specializat.

Astfel, revizorul desemnat a efectua controlul de specialitate, a verificat cele două gestiuni din cadrul oficiului, respectiv cea a casieriei de numerar, administrată în comun de D.M.G și B.F., și cea a depozitului de timbre și alte valori,(condusă de D.M.G.

În urma verificării soldurilor scriptice, dar și a celor faptice, revizorul a constatat diferențe în minus la casierie, de 38.808, 50 lei, 22.501 euro și 2.600 USD.

De asemenea, la depozitul de timbre și valori a fost constatată lipsa totală a soldului de numerar, în sumă de 9.983, 30 lei.

Tot atunci, revizorul a aflat de la cele două casiere, care și-au recunoscut vina, că lipsurile provin din anul 2009 și că la inventarele efectuate între timp au acoperit lipsurile cu bani împrumutați pentru a nu se observa minusurile în gestiune, acești bani fiind ulterior scoși din casierie.

Culmea este că, același revizor a mai efectuat anterior un control, în luna martie a aceluiași an, dar nu a constatat lipsuri în gestiune. Însă, la acea vreme i-a atras atenția faptul că în casierie a identificat sume foarte mari de bani în numerar, care nu se justificau în raport cu rulajul lunar al casieriei, mai precis fiind vorba despre echivalentul a circa 34.000 euro, în condițiile în care rulajul lunar era de circa 10.000 euro.

“Aceasta s-a explicat însă prin faptul că cele două casiere și oficianta N. M., în condițiile minusurilor de numerar existente faptic (nu și scriptic sau oficial) pentru a asigura necesarul bănesc în vederea activităților curente ale oficiului (și a evita sesizarea neregulilor de către conducere), în funcție de nevoile curente de lei sau de valută (euro și dolari) au realizat numeroase schimburi valutare (vânzări și cumpărări de valută).

În condițiile în care operațiunile curente realizate în valută erau mai puține, pentru acoperirea deficitului în lei necesar desfășurării activității, au fost efectuate în special schimburi din valută în lei, consecința fiind majorarea scriptică a soldului de valută, a cărui suplimentare a fost constant solicitată de către casiere.

Cunoscând datele controalelor planificate de oficiul județean de poștă – care implicau verificarea fizică a numerarului, inculpatele procurau (prin împrumuturi personale) sumele necesare pentru a nu se observa lipsurile”, se mai arată în documentul tribunalului.

În timpul controlului din octombrie 2010, care ulterior a fost extins, cei de la Poșta bistrițeană au primit și o sesizare cu privire la cele două pensii neachitate bistrițencei care era plecată în Franța. Revizorul a descoperit că oficianta N.M. a întocmit formele de achitare în mod fictiv și și-a însușit banii.

Tot atunci, s-a mai descoperit cum jongla cu banii oficianta, evident fiind acoperită de cele două casiere, pentru a da bani cu împrumut din casieria poștei. Astfel în iulie 2009, a trimis un mandat în valoare de 26.500 lei unui bărbat care locuia în Cluj, aparent banii fiind expediați de mama acestuia. Însă, după jumătate de oră, bărbatul a refuzat banii, astfel că oficianta N.M. a întocmit foaia de vărsământ, i-a predat-o casierei D.M.G. care a consemnat că a primit suma, iar banii au fost returnați celei care, aparent, a expediat banii. Numai că asta era o modalitate de a scoate banii din instituție și de a-i da cu împrumut respectivei femei, care venea după o perioadă să-și plătească datoria. Până la acest moment însă golul trebuia acoperit cumva cu alte sume provenite din alte zone la care cele trei aveau acces.

Cele trei angajate au fost cercetate disciplinar și mai apoi concediate, însă au fost date și pe mâna procurorilor.

Cele două casiere au primit câte un an de închisoare cu suspendare, iar oficianta a primit 2 ani cu suspendare. Toate trei au de plătit în solidar peste 142.000 lei, minusul din gestiunea oficiului poștal, calculat cu dobândă. Totodată, casiera D.M.G. trebuie să achite alți aproape 8.000 lei, minusul constatat în gestiunea depozitului de timbre.

Sentința a fost atacată de oficianta N.M. la Curtea de Apel Cluj, care urmează să se pronunțe pe 25 noiembrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here