Imobilele de pe str. Independenţei, în care funcţionează Spitalul de Oftalmologie, au fost solicitate spre retrocedare de Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene. Asociaţia vrea bani pentru clădirile respective, pentru care deţine documente de proprietate. La preţul pieţei, imobilele valorează câteva milioane de euro, dar valoarea va fi stabilită în urma unei expertize ulterioare.
Buta a mirosit-o demult şi va evacua în curând imobilele de pe Independenţei. În acest sens, directorul a supraetajat Spitalul Judeţean şi va muta secţiile de pe Independenţei. Iar după evacuare, Consiliul Judeţean va decide soarta clădirilor de pe Independenţei.
Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene se luptă de mai mulţi ani pentru imobilele ce le-au aparţinut în trecut şi care în baza unui decret din 1948 le-au fost confiscate de comunişti şi trecute în patrimoniul Statului Român. Urmaşii grănicerilor, constituiţi într-o asociaţie au intentat procese pe bandă rulantă şi vor să facă bani de pe urma unor bunuri care acum aparţin comunităţii. Ei vor restituirea proprietăţilor deţinute de fostul Regiment II de graniţă năsăudean, înfiinţat în timpul reginei Maria Tereza.
Concret, în joc sunt 24 de obiective din Năsăud, pentru care procesele sunt în stadii diferite. “Grănicerii” cer restituirea în natură a Liceului “George Coşbuc”, a terenului pe care se află Colegiul Economic, Piaţa Agroalimentară, Clădirea “Liceului Silvic”, Stadionul Municipal, Spitalul Orăşenesc, Clubul Elevilor plus alte clădiri şi mii de hectare de pădure.
Asociaţia care scoate Năsăudul la vânzare este condusă de câţiva pensionari şi luptă de 15 ani pentru proprietăţile care cândva au aparţinut grănicerilor… spun că imobilele le vor dona municipalităţii. Bătălia cea mare e pentru păduri, deoarece prin exploatarea lor se obţin venituri consistente.
Din aceste venituri, grănicerii spun că fac acte caritabile şi plătesc 44 de burse de 120 de lei fiecare unor elevi nevoiaşi. De asemenea, mai acordă 15 burse în valoare de 200 de lei studenţilor din Năsăud.
Mii de hectare de pădure. Asta-i miza cea mare
Până acum, UCGN a obţinut 30 de hectare de pădure în zona Şieu, aproximativ 300 de hectare de pădure în Moldova, pe raza judeţului Suceava, 67 de hectare în Cepari şi 57 de hectare de pădure în Uriu. Bătălia cea mare se dă pe încă 3.000 de hectare ce acum aparţin Direcţiei Silvice Suceava.
Grănicerii merg până la CEDO pentru restituirea pădurilor
UCGN revendică 3.000 de hectare de pădure din judeţul Suceava, administrate acum de Direcţia Silvică Suceava. Ne judecăm pentru că au fost pădurile noastre, iar daca vom pierde suntem dispuşi să mergem la CEDO, dar acolo durează. Nu vrem să renunţăm la proprietatea noastră.
Preşedintele UCGN este consilierul judeţean USL, Mihai Mureşan, totodată şeful Ocolului Silvic Someş-Ţibleş. Lunar, acesta încasează aproximativ 2.000 de lei pentru activitatea sa în cadrul Uniunii Grănicereşti.
“Oraşul Academicienilor s-a dezvoltat prin valorificarea bunurilor administrate de grăniceri, iar noi continuăm munca lor. Vrem să facem un cămin pentru bursierii noştri din Năsăud, dar şi un cămin pentru studenţii năsăudeni din Cluj. Avem un parteneriat cu UBB-ul în acest sens. Dar vă spun că nu ne interesează clădiri pentru că e destul de complicat. Unele au fost distruse şi avem doar terenul în proprietate, pe care s-a construit… e mai complicat. Ne interesează marile proprietăţi, de pe urma cărora am putea obţine venituri şi continua activitatea, de a susţine cu burse cât mai mulţi elevi”, a declarat Pompei Raus, juristul UCGN.
În locul clădirii de pe Independenţei, “grănicerii” vor bani
Mafia retrocedărilor a cam fost încurcată de Legea 165/2013 care reglementează procesul de restituire a proprietăţilor. Samsarii care au cumpărat drepturile litigioase au cam dat-o în bară prin noile reglementări. Acum, urmează înfiinţarea de comisii şi inventarierea tuturor proprietăţilor cerute spre retrocedare.
Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele deja aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile, se va face în termen de cinci ani, în tranşe anuale egale, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Conform actului normativ, cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 5.000 lei.
Actul normativ stabileşte încă de la început că imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora în natură. În acest caz, condiţia impusă de lege proprietarilor va fi să păstreze destinaţia imobilelor retrocedate timp de 10 ani. UCGN ar preferă ca imobilele de pe Independenţei să rămână Consiliului Judeţean şi asociaţia să primească bani, în tranşe.
Lucrurile sunt complicate, deoarece în unele cazuri interesele unui grup restrâns sunt mai presus de interesul public. Mizele sunt de ordinul milioanelor de euro, de-aici şi luptele prin instanţe, care durează de mai bine de 15 ani.
Cosmin Botezat
