Primarul Traian Ogâgău, așa cum anunța presa locală la începutul lunii noiembrie, a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), în care a contestat raportul acestei instituții prin care edilul din Sângeorz Băi a fost declarat în conflict de interese după ce a semnat pentru închirierea, în martie 2018, a unui teren din domeniul privat al orașului către tatăl său. Hotărârea Curții de Apel nu este definitivă, primarul Traian Ogâgău având dreptul la recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul va fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În luna iulie, ANI a stabilit că Traian Ogâgău, “în perioada exercitării funcției de primar, a încheiat în data de 28 martie 2018 un act juridic privind închirierea unei suprafețe de teren aflate în domeniul privat al Orașului Sângeorz-Băi, încheiat între Primărie și tatăl persoanei evaluate, fără să existe o Hotărâre a Consiliului Local privind aprobarea încheierii acestui contract. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003”.

Motivele contestației

Traian Ogâgău a contestat raportul ANI, la începutul lunii iulie, la Curtea de Apel Cluj.

În contestație, edilul sângeorzan a arătat faptul că ANI a încălcat legea în procesul de evaluare în ceea ce îl privește, motiv pentru care a solicitat instanței anularea raportului.

Concret, Ogâgău a susținut că ANI ar fi avut acces la o serie de documente nepublice înainte de a-l înștiița pe el că este evaluat de către inspectorii instituției.

Mai mult decât atât, edilul a făcut trimitere și la sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul penal în care a fost judecat pentru conflict de interese, și în care magistrații clujeni au dispus renunțarea la aplicarea pedepsei dispuse de judecătorii de la Năsăud care l-au condamnate pe Ogâgău la un an de închisoare cu amânare. Tot judecătorii năsăudeni i-au aplicat și o pedeapsă complementară, interzicându-i lui Traian Ogâgău dreptul de a fi ales “în autorităţi publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani”, pedeapsă care a fost menținută de Curtea de Apel Cluj.

ANI a venit cu probe

De cealaltă parte, ANI a adus contraargumente. Astfel, potrivit instituției, Traian Ogâgău a fost informat în august 2018 că este în atenția inspectorilor de integritate “în legătură cu declanșarea evaluării respectării regimului juridic al conflictelor de interese în perioada exercitării funcțiilor și demnităților publice, și totodată, a fost înștiințat că, în cazul în care din activitatea de evaluarea desfășurată vor fi identificate elemente în sensul existenței unei incompatibilități va fi informat și invitat pentru a prezenta un punct de vedere”.

ANI a arătat ce documente, de la cine și când le-a solicitat pentru a documenta cazul lui Traian Ogâgău.

“În scopul soluționării lucrării, s-au solicitat documente și informații referitoare la reclamant, printre altele, de la următoarele autorități și instituții publice, persoane de drept public sau privat:

– Primăria orașului Sîngeorz-Băi, jud. Bistrița-Năsăud a transmis adresele nr. 9878/19.09.2018, nr. XX/06.12.2019 și nr. 1219/17.02.2020;

– Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură Bistrița Năsăud a transmis adresa nr. 7229/21.01.2020;

– Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a transmis adresa nr. E1441/20.02.2020;

– Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a transmis la data de 19.02.2020 Rechizitoriul din data de 14.11.2018, întocmit în dosarul penal nr. 170/P/2018;

– Oficiul Național al Registrul Comerțului a comunicat adresa nr. xxx/20.01.2020;

– Serviciul Fiscal Orășenesc Sîngeorz-Băi, jud. Bistrița-Năsăud a transmis adresa nr. BNSB-DEX-107”, a precizatANI în întâmpinarea depusă la dosar.

Cazul a apărut prima dată în presă, apoi a fost sesizată ANI

După ce a analizat materialul probator de la dosar, magistrații Curții au reținut următoarele:

“În fapt, la data de 20.07.2018 Agenția Naționala de Integritate a declanșat, urmare a înregistrării UNEI SESIZĂRI, în lucrarea nr. xx/S/II/20.07.2018 evaluarea respectării regimului juridic al conflictelor de interese de către reclamantul Ogâgău Traian, primar al orașului Sângeorz- Băi, jud. Bistrița-Năsăud pentru mandatul 2016-2020.

Sesizării formulate la data de 17.05.2018 i-au fost anexate copii ale articolului de presă difuzate prin intermediul site-ului observatorbn.ro cu printscreen atașat și prin care, în esență, se releva avizarea favorabilă și fără a fi trecută prin Consiliul Local, a cererii formulate de tatăl reclamantului pentru închirierea unui teren, precum și întocmirea ulterioară a contractului de închiriere.

Ulterior, la data de 31.05.2018, autorul sesizării a anexat și copia contractului de închiriere încheiat între Primăria Sângeorz-Băi prin reprezentant legal în calitate de proprietar (locator) și locatarul Ogâgău Traian Sr.

Activitatea de evaluare a fost efectuată pentru perioada 23.06.2018.

Prin adresa nr. xx/G/II/07.08.2018 comunicată cu confirmare de primire la domiciliul reclamantului și ridicată de soția acestuia, reclamantul a fost înștiințat cu privire la declanșarea activității de evaluare a respectării regimului conflictelor de interese în perioada exercitării funcției/ demnității publice, fiind făcută în mod expres mențiunea că în ipoteza identificării unor elemente în sensul existenței unei incompatibilități, reclamantul va fi informat despre aceasta și va fi invitat pentru a prezenta un punct de vedere.

În scopul soluționării lucrării, anterior informării reclamantului despre identificarea elementelor în sensul existenței unui conflict de interese și invitarea acestuia să formuleze un punct de vedere, ANI a solicitat si primit informații si documente referitoare la persoana evaluată (…).

Prin adresa nr. xx/G/II/12.06.2020 comunicată la data de 19.06.2020, persoana evaluată a fost informată despre faptul ca au fost identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese si invitat sa prezinte un punct de vedere.

Prin punctul de vedere înregistrat sub nr. xx/G/II/06.07.2020 reclamantul și-a exprimat poziția în sensul că situația semnalată nu întrunește condițiile conflictului de interese”, se arată în motovarea instanței.

Documentele sunt de interes public

Mai mult, instanța precizează că documentele, despre care primarul spune că nu sunt de interes public, de fapt SUNT de interes public.

“În acest sens, se impune a se sublinia faptul că la baza întocmirii raportului de evaluare au stat, în realitate, strict și exclusiv informațiile privind semnarea contractului de închiriere nr. 3778/28.03.2018 urmare a cererii formulate de tatăl reclamantului, în persoana numitului Ogâgău Traian Sr., informații care, într-adevăr au fost comunicate inspectorului de integritate și de către Primăria Orașului Sângeorz-Băi cu adresa nr. 6385/25.06.2018, informațiile în discuție fiind însă deja aduse la cunoștința publicului larg prin articolul de presă atașat sesizării și datat 16.05.2018, precum și la cunoștința inspectorului de integritate la inițiativa proprie a autorului sesizării încă de la datele de 17.05.2018, respectiv 31.05.2018.

În egală măsură, Curtea reține și împrejurarea că informația astfel obținută se circumscrie noțiunii de informație de interes public, astfel cum acesta este definită de dispozițiile art. 2 lit. b din Legea nr. 544/12.10.2001 potrivit cărora: «prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informației».

Or, apare cu evidență faptul că încheierea unui contract de închiriere având ca obiect un imobil teren aflat în proprietatea publică sau privată a unității administrativ teritoriale privește activitatea autorității publice de interes local, impunându-se concluzia că informația solicitată avea caracter de informație de interes public”, a arătat instanța.

Instanța penală nu i-a șters de tot pedeapsa

Traian Ogâgău a susținut în fața instanței faptul că tatăl său nu a avut nici un beneficiu material prin închirierea terenului aflat în proprietatea primăriei, astfel că nu se poate reține incidența conflictului de interese. În sprijin a invocat sentința pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul penal în care a fost acuzat de conflict de interese, arătând că de fapt a fost iertat. Numai că nu e chiar așa.

“În acest sens, reclamantul invocă îndreptățirea tatălui său de a beneficia de folosința gratuită a terenului închiriat în temeiul prevederilor art. 11 din Legea nr. 383/2013; încheierea contractului cu respectarea prețului pieței; încheierea contractului de închiriere cu respectarea prevederilor legale și a cutumelor locale. Totodată, reclamantul se prevalează și de dispozițiile Deciziei penale nr. 526/2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin care s-ar fi desființat sentința penală nr. 30/2020 pronunțată de Judecătoria Năsăud de condamnare a reclamantului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 301 alin. 1 C.pen.

Sub primul aspect invocat (lipsa folosului material), Curtea reține că această apărare a reclamantului a fost deja înlăturată în mod definitiv în cadrul procesului penal care a avut ca obiect săvârșirea de către acesta a infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 alin. 1 din Cod penal finalizat prin pronunțarea sentinței penale nr. 30/17.02.2010 pronunțată de Judecătoria Năsăud, definitivă prin Decizia penală nr. 596/23.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 3436/265/2018.

Astfel, s-a reținut în considerentele hotărârilor menționate că fapta inculpatului Ogâgău Traian care la data de 28.03.2018, în calitate de primar al orașului Sângeorz-Băi, a încheiat contractul de închiriere nr. 3778/28.03.2018 a suprafeței de 3665 mp teren aparținând acestei unități administrativ teritoriale către tatăl său Ogâgău Traian sr., pe o durată de 2 ani, în schimbul unei chirii anuale de 100 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 alin. 1 din Cod penal, incriminată, după cum urmează: (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut, un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.

Plecând de la norma incriminatoare, instanța penală a reținut că, infracțiunea de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, apare atunci când funcționarul public are un interes personal care influențează sau pare să influențeze îndeplinirea atribuțiilor sale oficiale cu imparțialitate și obiectivitate. Interesele private ale funcționarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa sau pentru rudele sale apropiate.

A mai reținut instanța penală că latura obiectivă a infracțiunii este îndeplinită atunci când, un funcționar public, în virtutea funcției publice pe care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii, care direct sau indirect duce la obținerea unui folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv.

A subliniat aceeași instanță că norma incriminatoare nu cere ca îndeplinirea unui act sau luarea unei decizii să fie defectuoasă, astfel încât pentru existența infracțiunii este suficient ca autorul să acționeze conform atribuțiilor de serviciu, deoarece, în caz contrar, alături de conflictul de interese se va putea reține și o asemenea faptă abuzivă, în speța de față neavând relevanță dacă a existat sau nu o hotărâre de Consiliu local al Orașului Sângeorz-Băi pentru încheierea contractului, deoarece chiar dacă ar fi existat, inculpatul în calitate de primar ar fi trebuit să se abțină de la semnarea contractului, or acesta a încheiat un contract de închiriere cu tatăl său rudă de gradul I, contract care avea ca obiect un teren al UAT Sîngeorz-Băi.

În ceea ce privește folosul patrimonial, instanța a reținut că, nicăieri în cuprinsul art. 301 alin.1 Cod penal, nu se vorbește de un folos patrimonial injust, acesta putând să fie just, deoarece, ceea ce s-a urmărit prin prevederea faptei ca infracțiune este ocrotirea acelor relații sociale referitoare la îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii publici, iar nu apărarea relațiilor sociale referitoare la obținerea licită a foloaselor patrimoniale, finalitatea normei de incriminare fiind aceea de a crea premisele ca persoana care deține o demnitate sau o funcție publică să-și îndeplinească cu obiectivitate atribuțiile, să-și exercite activitatea de serviciu cu respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public, iar nu în scopul realizării unor interese personale de natură patrimonială, care să prejudicieze interesul public și să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

A mai arătat instanța că apărările invocate de inculpat că nu a urmărit obținerea unui folos patrimonial pentru tatăl său, că prețul contractului a fost corect, că prin încheierea contractului de închiriere s-a adus un beneficiu comunității, nu au relevanță în situația analizată sub aspectul existenței infracțiunii și nu sunt susceptibile de a înlătura răspunderea penală a acestuia, nefiind necesar ca folosul realizat să fie unul injust, ci numai ca acesta să fi fost efectiv obținut printr-o procedură favorizantă, din materialul probator reieșind faptul că într-adevăr nu s-a adus nici un prejudiciu material UAT Sîngeorz-Băi prin încheierea contractului.

Concluzionând, instanța penală a reținut că în speță, folosul patrimonial, există în persoana tatălui inculpatului rudă de gradul I cu inculpatul și constă în folosința terenului de către acesta, prin amplasarea stupinelor de albine pe acest teren.

Deși este adevărat că prin Decizia penală nr. 596/23.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 30/17.02.2020 a Judecătoriei Năsăud a fost admis, instanța reține că sentința penală a fost modificată strict și exclusiv sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei, instanța de apel optând pentru renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile art. 80 C.pen., fără ca această soluție să se repercuteze asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului. În acest sens, dispozițiile art. 80 alin. 1 C.pen. sunt explicite, în sensul că instanța poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă (litera a) infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, fiind îndeplinite și cerințele de la litera b legate de persoana inculpatului. (…)

Prin urmare, în prezenta cauză nu s-ar putea reține, în sensul solicitat de reclamant, lipsa folosului material obținut de tatăl acestuia (rudă de gradul I), pentru ca în acest mod să se evite reținerea conflictului de interese reglementat de prevederile art. 76 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, existența folosului material făcând parte din elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 301 alin. 1 C.pen.

Drept consecință, se impune concluzia că raportul de evaluare contestat identifică și evaluează în mod corect elementele conflictului de interese, reținând în mod legal că semnarea contractului de închiriere a avut loc în condițiile în care reclamantul putea și trebuia să anticipeze beneficiul rezultat prin actul său de autoritate, în patrimoniul tatălui său”. (…)

Or, semnarea contractului de închiriere nr. 3778/28.03.2018 a reprezentat un act juridic al autorității publice reprezentate de reclamant, în calitatea sa de primar, care a produs beneficii materiale pentru tatăl său Ogâgău Traian sr., acestea constând în dreptul de a utiliza terenul închiriat, fiind pe deplin întrunite elementele constitutive ale conflictului de interese în sensul textului legal invocat de intimată”, a motivat Curtea, care a respins contestația lui Traian Ogâgău.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here