Primarul orașului Sângeorz Băi, Traian Ogâgău, ar putea fi bun de plată, după ce un angajat al primăriei a fost concediat de două ori nelegal, astfel că omul a trebuit despăgubit, în baza unei sentințe judecătorești. Numai că în loc să fie trași la răspundere din punct de vedere pecuniar cei răspunzători pentru ilegalitate, banii au fost plătiți din bugetul instituției.

În  primăvara lui 2017, consilierii locali din Sângeorz Băi au aprobat un proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei și a statului de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului, serviciile publice și activitățile subordonate Consiliului local. Odată cu modificarea organigramei a primăriei, unul dintre angajați, care ocupa funcția de inspector de specialitate din cadrul serviciului public de salubritate, a fost concediat, atribuțiile acestui post urmând a fi preluate de către poliția locală. Asta a fost doar în teorie, fiindcă poliția locală nu a mai fost înființată în Sângeorz Băi, darămite să preia și respectivele atribuții.

Angajatul concediat a câștigat în instanță

Angajatul concediat a atacat în instanță dispoziția de concediere și a câștigat. Bărbatul a fost reangajat, însă doar scriptic, nu și faptic, iar primarul a semnat pentru concedierea acestuia încă o dată. S-a ajuns a doua oară la instanță, unde omul a câștigat din nou. În plus, administrația locală a fost nevoită să îi achite bărbatului suma de 73.579 lei, prejudiciu. În 2019, Curtea de Conturi, în urma unor verificări derulate la Primăria Sîngeorz Băi, a ajuns la concluzia că banii trebuiau plătiți de persoanele care l-au concediat ilegal pe bărbat și nu de la bugetul local. Drept urmare, primăria a fost nevoită să se îndrepte împotriva primarului Traian Ogâgău, deschizând în instanță o acțiune de răspundere patrimonială. Judecătorii au spus la final cei peste 73.000 lei trebuie recuperați din propriul buzunar al primarului.

Primarul, secretarul și un inspector de la Resurse umane, dați în judecată de administrația locală

Dați în judecată alături de primar au fost și secretarul orașului, Traian Șorecău, dar și Maria Floarea Olar, – inspector principal în cadrul biroului resurse umane a Primăriei Sângeorz Băi, însă aceștia fiind funcționari publici, din dosarul inițial a fost disjunsă acțiunea împotriva lui Traian Ogâgău. În dosarul în care au rămas secretarul și inspectorul de resurse umane, instanța a respins, în aprilie anul acesta, acțiunea administrației locale. Sentința, care nu a fost motivată încă, nu este definitivă însă, și poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Curtea de Conturi a impus recuperarea sumelor

Dar să vedem mai exact cum s-au petrecut lucrurile în dosarul disjuns, în care a fost acționat în judecată primarul Traian Ogâgău.

Astfel, în motivarea acțiunii depusă de administrația locală sângeorzeană, s-a arătat că urmare a controlului Curții de Conturi s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate care au determinat producerea unor prejudicii bugetului local aspecte consemnate în raportul de audit financiar înregistrat la  la Primăria Sângeorz Băi în mai 2019.

“Prejudiciul este rezultatul abaterii constatate la pct. 5.1.4.2 din raportul de audit financiar, respectiv de la pct. 4.2 din procesul verbal de constatare din 3 mai 2019, anexă la raportul de audit financiar și la pct. 10 din decizia nr. 10/2019 a Curții de Conturi.

S-a relevat și faptul că prin sentința civilă nr. 328 din 11 mai 2018, pronunțată în dosarul nr. (…) a Tribunalului Bistrița-Năsăud s-a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul I.B.F. și s-a dispus anularea parțială a Hotărârii Consiliului local nr. 24/27 martie 2017 și anexei nr. I la hotărâre, în ceea ce privește desființarea postului inspector de specialitate din cadrul serviciului public de salubrizare. Sentința nu a fost recurată, deoarece anterior soluției precizate, această hotărâre a fost abrogată de Consiliul local al orașului Sîngeorz-Băi”, a reținut instanța în motivare.

De cealaltă parte, primarul cerut respingerea acțiunii și a susținut în întâmpinare că pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ mai multe condiții de fond, respectiv calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită și personală a salariatului, săvârșită în legătură cu munca sa; vinovăția, în oricare dintre formele ei. Totodată, acesta a mai arătat că la baza concedierii respectivului angajat au stat două hotărâri de consiliu local.

“Caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligațiile de serviciu, decurgând din contractul individual de muncă.

Reclamanta a preluat statuările din raportului de control al Curții de Conturi, care nu fac dovada, mai presus de orice dubiu, că prejudiciul reclamat se datorează exclusiv faptului că pârâtul a întocmit acte premergătoare și a semnat cele două decizii de concediere a lui I.B.F. Simpla existență a obligației ordonatorului de credite de a urmări modul de realizare a veniturilor și lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor nu exclude posibilitatea ca exercitarea în concret a acestor atribuții, cu succes, să fie împiedicată de împrejurări obiective.

La data de 27 martie 2017 Consiliul local a adoptat Hotărârea nr. 24 prin care a aprobat organigrama și statul de funcții pentru aparatul de specialitate al primatului, serviciile publice și activitățile subordonate Consiliului local al orașului Sângeorz-Băi.

Printre modificările aduse se regăsește și desființarea postului de inspector de specialitate din cadrul serviciului public de salubritate, atribuțiile acestui post urmând a fi preluate de către poliția locală.

Atât prima dispoziție de încetare a contractului individual de muncă al lui I.B.F. nr. XX/12.05.2017, cât și cea de a doua dispoziție nr. YY/12.02.2018, au fost emise în aplicarea HCL nr. 24/27.03.2017.

Chiar dacă prima dispoziție a fost anulată de instanță pentru neîndeplinirea condițiilor de formă, iar a doua decizie pe fondul cauzei, ambele dispoziții au fost emise în aplicarea HCL nr. 24/27.03.2017, în vigoare și având deplină forță juridică la data emiterii celor dispoziții ulterior anulate de instanțele competente”, a arătat primarul în întâmpinare.

Instanța nu i-a dat dreptate lui Ogâgău

După ce a analizat actele depuse la dosar, instanța a venit și cu sentința, în care arată că susținerile lui Traian Ogâgău nu sunt corecte.

“Din analiza prevederilor art. 254 alin. (1) din Codul muncii, republicat, rezultă că pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții de fond între care existența unui contract de muncă valabil încheiat, calitatea de salariat la unitatea păgubită, existența unui prejudiciu creat patrimoniului angajatorului, fapta ilicită și personală a salariatului săvârșită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția salariatului, fie și sub forma culpei celei mai simple.

Conform deciziei nr. 16/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii, prevederile Codului muncii sunt incidente raporturilor juridice dintre primar și unitatea administrativ-teritorială, dacă legi speciale nu conțin dispoziții specifice, inclusiv după încetarea mandatelor.

Prin raportul de audit financiar din 3 mai 2019 la pct. 5.1.4.2., respectiv prin procesul verbal întocmit de organul de control, la pct. 4.2. s-a reținut că reclamanta a achitat în temeiul unor hotărâri judecătorești salarii cuvenite unui angajat concediat nelegal, fără a proceda ulterior la recuperarea sumelor de la persoanele vinovate.

Suma achitată a fost de 66.958 lei, ea neavând în corespondent o contraprestație, întrucât angajatul care a beneficiat de plata salariilor nu a desfășurat activitate în cadrul reclamantei, fiind concediat.

La această sumă se adaugă majorările de întârziere, determinate potrivit art. 183 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, ca procent de 1% din cuantumul sumei achitate pentru fiecare concediere nelegală, calculat pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. (…)

Cuantumul sumelor achitate salariatului concediat nelegal nu a fost contestat de către pârât, acesta rezultând din documentele de plată existente la unitatea administrativ-teritorială, puse la dispoziția organului de control.

Totodată, nu a fost contestat nici modul de determinare a prejudiciului, prezentat în anexa 40 (f. 194) depusă la dosar și comunicată unității administrativ-teritoriale, pârâtul în calitate de primar luând cunoștință despre conținutul actului de control.

Fapta ilicită a primarului, în calitate de conducător al unității administrativ-teritoriale, în cadrul căreia s-a dispus concedierea nelegală a unui salariat, constă în neluarea de măsuri în vederea recuperării de la persoanele vinovate de concedierea nelegală a prejudiciului cauzat bugetului reclamantei ca efect al plății salariilor de care angajatul concediat nelegal a fost lipsit, plată efectuată fără a exista o contraprestație, cât timp angajatul nu a prestat muncă.

Așadar, în sarcina pârâtului, în calitate de primar nu se reține faptul că nelegal ar fi dispus concedierea salariatului, că a semnat dispozițiile de concediere, ci că, ulterior desființării fiecărei decizii de concediere și plății despăgubirilor către salariatul concediat nelegal, în calitatea sa de ordonator de credite nu a luat măsuri pentru recuperarea sumelor plătite de la persoanele vinovate de concedierea nelegală. (…)

Cum nu s-a dovedit de angajator faptul că după rămânerea definitivă a sentinței civile nr. 778/F/2017 postul de inspector de specialitate pe care a fost reintegrat reclamantul a fost reintrodus în statul de funcții, ci dimpotrivă primarul atestă pe referatul nr. 1886/2018, sub propria semnătură, un refuz de reînființare a postului, instanța a reținut că faptic a avut loc un joc al unei reintegrări formale urmată de concediere pentru inexistența postului, plătindu-se astfel din bugetul de stat o sumă de bani aferentă unui post fictiv, care nu a fost reintrodus în organigrama instituției deși exista o hotărâre judecătorească în acest sens.

După rămânerea definitivă a fiecăreia dintre cele după hotărâri și plata despăgubirilor către salariatul nelegal concediat, primarul, în calitate de ordonator de credite, chemat să vegheze la respectarea modului de utilizare a banului public, nu a luat măsuri pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin plata unor sume pentru o concediere nelegală de la persoanele vinovate de adoptarea măsurii concedierii, constatată nelegală prin hotărâre judecătorească”, a precizat instanța.

Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost atacată cu apel de primarul Traian Ogâgău, la Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here