Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Alexandru Pugna, şi directorul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bistriţa-Năsăud, Delia Fontul, arată cu degetul spre şase consilieri locali năsăudeni care nu ar fi de acord cu construirea a trei case de tip familial în Năsăud, în cadrul unui proiect aparţinând Fundaţiei Hope and Homes for Children (HHC) România. Pentru cele trei case, fundaţia ar fi dispusă să investească 600.000 de euro. HHC România, prin proiectele pe care le implementează, urmăreşte scoaterea copiilor din mediul instituţional odată cu dezvoltarea unor servicii bazate pe conceptul familial. Cu toate acestea, schema de personal, cel puţin aşa cum apare într-unul dintre proiectele deja implementate la Teaca, dar şi pentru cel care este foarte posibil să fie realizat în Năsăud, rămâne exact aceeaşi din instituţiile statului.
Conducerea administraţiei judeţene este foarte supărată pe o parte din consilierii locali liberali năsăudeni care ar împiedica realizarea unui proiect de interes pentru copiii din Centrul pentru Protecţia Copilului din Năsăud, de către Fundaţia HopeandHomes for Children (HHC) România. Propriu-zis, este vorba despre construirea a trei case de tip familial în care copii să locuiască mai departe, dar pentru aceasta este nevoie ca administraţia locală să pună la dispoziţia fundaţiei terenul necesar.
Consilierii spre care se arată cu degetul – viceprimarul Năsăudului – Nicolae Găitan, consilierii PNL Petru Drăgan, Viorel Naşcu, Răzvan Redac şi Marius Marica, şi independentul Ionuţ Cremene – susţin că nu se împotrivesc proiectului însă nu au primit lămuririle necesare cu privire la soarta a peste 20 de copiidin cei aproape 70 câţi sunt în prezent internaţi în centrul de la Năsăud, şi care este destinaţia pe care o va primi clădirea în care funcţionează în prezent centrul, plus că una dintre locaţiile propuse de primarul Mircea Romocea nu este tocmai potrivită, fiind situată în cartierul Liviu Rebreanu. Drept urmare, aleşii năsăudeni nu au votat nici pentru, nici împotrivă, ci s-au abţinut. Schema votului din Consiliul local pentru aceste proiect a fost următoarea – 9 voturi pentru şi 7 abţineri. Însă pentru a trece acest proiect avea nevoie, conform legii, ca două treimi din numărul consilierilor prezenţi să voteze favorabil.
Supărat pe peneliştii din Năsăud
Alexandru Pugna, vicepreşedintele CJ BN, s-a arătat foarte supărat pe cei şase consilieri năsăudeni care s-au abţinut de la vot.
„Avem o problemă cu care ne confruntăm, una destul de importantă pentru judeţul nostru şi mai ales pentru copii care sunt instituţionalizaţi la Năsăud. (…) Copiii instituţionalizaţi aici trăiesc în condiţii bune, zicem noi, însă nu la nivelul celor prevăzute de standardele europene în domeniu. S-a ivit o oportunitate. În urmă cu câtva timp, Fundaţia HHC Maramureş, a venit cu o propunere ca la Teaca să realizeze două case de tip familial unde să fie mutaţi copiii din centrul de acolo, care stăteau într-o clădire insalubră, improprie, plus că aceasta nici nu era în proprietatea noastră şi plăteam chirie. Condiţia a fost ca într-o căsuţă să locuiască maxim 12- 14 copii care să fie, bineînţeles, supravegheaţi. La solicitarea domnului preşedinte Radu Moldovan, i-am rugat, dacă mai există posibilitatea, săconstruiască astfel de case de tip familial şi la Năsăud, acolo unde copiii locuiesc mai mulţi într-o cameră, deci nu sunt condiţiile necesare. S-a ajuns la un acord cu fundaţia ca acolo să fie construite trei case de tip familial. Singura condiţie a fost să punem la dispoziţie teren pentru aceste case. Ne-am adresat primarului Mircea Romocea şi l-am rugat să identifice trei locaţii, unde s-ar putea construi casele. Un loc aparţine Consiliului Judeţean (n. r. – suprafaţa respectivă se află chiar în curtea Centrului pentru Protecţia Copilului Năsăud), drept urmare mai aveam nevoie de încă două locaţii. Au avut loc discuţii în Consiliul Local Năsăud, însă, din păcate, consilierii PNL s-au opus acestei iniţiative doar pentru faptul că a venit din partea primarului. Personal nu pot înţelege cum poţi să te opui unei investiţii de aproximativ 600.000 de euro şi şansei pe care aceşti copii care și așa sunt oropsiți și au probleme pe care le au. Pentru că într-o primă fază ei nu au fost de acord, domnul președinte Radu Moldovan s-a deplasat la Năsăud și a avut o discuție cu viceprimarul orașului Năsăud, Nicolae Găitan și cu ceilalți consilieri PNL explicându-le necesitatea rezolvării acestei probleme și a construirii acestor căsuțe. S-a ajuns la o înțelegere și în acea discuție ne-au dat de înțeles că sunt total de acord să ofere aceste trei locuri pentru a fi construite case, dar vreau să vă spun că în ședința de consiliu local de la Năsăud o parte din consilierii PNL s-au opus proiectului de hotărâre. Este vorba de domnul viceprimar Nicolae Găitan, și de domnii consilieri dar Drăgan Petru, Nașcu Viorel Redac Răzvan, Maghiar Liviu, Marica Marius și independentul Cremene Ionuț”, a declarat Alexandru Pugna.
Vicepreşedintele CJ BN a mai precizat că în cazul în care nu se va ajunge la un acord cu administraţia năsăudeană, atunci proiectul va fi realizat la Bistriţa, însă în aceste condiţii personalul angajat din Năsăud va fi nevoit să facă naveta sau, în cel mai rău caz, vor fi făcute angajări noi.
Liberalii au vrut lămuriri. Nu au avut de la cine
De cealaltă parte, viceprimarul Niculai Găitan susţine că lucrurile nu stau tocmai aşa.
„Când s-a supus votului acest proiect, nu a venit nimeni nici de la Direcţie (n. r. – DGASPC), nici de la Consiliul Judeţean să ne dea nişte lămuriri. Am înţeles că în cele trei case vor locui dor 42 de copii. Acum în centru sunt 68 de copii în total. Ce se întâmplă cu ceilalţi 24? Am văzut în media locale că doamna director Fontul a declarat că ar aceştia ar merge înapoi în familiile biologice până în 2017 – 2018. Construcţia caselor nu durează atât de mult şi atât eu, cât şi colegii mei ne întrebăm ce se întâmplă cu aceşti 24 de copii care rămân pe dinafară. Mai mult, am înţeles că în clădirea centrului de aici din oraş vor locui în viitor cei care ies din sistem după ce împlinesc 18 ani, dar în acelaşi timp vor fi amenajate şi ateliere protejate şi pentru copiii de la Lacrima Năsăud. Aş vrea să ştiu cine îi supraveghează pe cei care vor locui acolo, fiindcă discutăm de persoane mature în fond. În plus trebuie să ţinem cont şi de faptul că locurile de muncă sunt foarte puţine aici în oraş. Eu mă întreb cum se vor întreţine acei tineri. Cât despre locaţiile propuse, probleme ar fi cu cea din cartierul Liviu Rebreanu pe lângă care trece un drum care duce la terenurile agricole lucrate de oamenii de acolo. În plus, primarul a fost întrebat în şedinţă cine va asigura transportul copiilor de acolo la şcolile din Năsăud şi înapoi, însă ni s-a răspuns că nu este problema administraţiei năsăudene. Nu este chiar aşa, sunt multe aspecte de lămurit. Noi nu ne-am opus proiectului, ne-am abţinut. Numărul celor care au votat pentru a fost mai mare, dar e foarte adevărat că primarul avea nevoie de două treimi. În acest context, aş vrea să mai precizez că noi consilierii liberali nu ne opunem proiectelor primarului Mircea Romocea, i-am votat foarte multe proiecte din 2012 încoace. Ne-am opus doar acelora pe care le-am socotit în neregulă din punct de vedere al legalităţii şi fără un impact real pentru comunitate. Cât despre discuţia despre care domnul Pugna spune că aş fi avut-o cu domnul preşedinte Moldovan, a fost una telefonică”, a spus viceprimarul năsăudean.
Potrivit acestuia, o primă discuţie cu privire la acest proiect al HHC România a avut loc într-o şedinţa extraordinară de la începutul lunii martie, la capitolul „Diverse”, când aleşilor locali li s-au prezentat trei posibile locaţii. Una dintre e cea din curtea Centrului pentru Protecţia Copilului, a doua în curtea Şcolii Gimnaziale Mihai Eminescu, iar a treia, în curtea şcolii de aplicaţie cls I – IV a Colegiului Naţional George Coşbuc.
„A fost doar la nivel de discuţie, nu ni s-a cerut nici un vot, nici măcar acordul de principiu. La acea vreme s-a pus accentul pe faptul că nu sunt potrivite locaţiile din curtea şcolilor. Ulterior, s-a venit cu aceste două propuneri”, a mai spus Găitan.
Dezinstituţionalizare cu acelaşi personal?
HHC România precizează pe site-ul său obiectivul său principal este eradicarea instituţionalizării copiilor până în 2020. Până acum, prin implicare directă ori impact şi asistenţă tehnică oferite în judeţe, au fost închise la nivel naţional 47 de astfel de instituţii, însă alte 256 în care sunt circa 11.000 de copii, încă funcţionează.
Ideea de a construi case de tip familial este una bună, însă în condiţiile în care practic viaţa de zi cu zi a copiilor care locuiesc în ele se desfăşoară sub supravegherea aceluiaşi personal din Centrele pentru protecţia copilului, diferenţa nu este una foarte mare.
Cât despre condiţiile din Centrul de la Năsăud, sunt dintre cele mai bune, inclusiv numărul „locatarilor” dintr-o cameră, număr care variază între 4 şi cinci copii.
