În 26 de ani de capitalism sălbatic, în județul Bistrița-Năsăud, ca de altfel în toată țara, averea imensă lăsată de regimul trecut a fost furată și distrusă ca în urma unui război mondial. Zona industrială a Bistriței, cu câteva excepții, a dispărut de parcă nu ar fi fost vreodată, iar unii și-au garnisit conturile și au devenit bogaţi peste noapte prin mijloace în afara legii. Un proiect de lege depus la Senat prevede blocarea privatizărilor în domenii strategice și restituirea integrală a activelor privatizate fraudulos.

 

Inițiativa legislativă a senatorului Șerban Nicolae, reprezintă un fel de restitutio in integrum pe sens invers, adică acolo unde s-au obţinut bunuri cu încălcarea flagrantă a legii, activele privatizate fraudulos să fie restituite statului și să se facă dreptate.

În 26 de ani de jaf și hoție la drumul mare, în România au dispărut peste 1.200 de întreprinderi mari prin privatizări frauduloase. Câteva din acestea au fost odată mândria Bistriței, fiind construite cu munca unei întregi generații de bistrițeni.

În ciuda unor avertizări venite din partea structurilor cu atribuții pe linie de securitate națională de-a lungul timpului, jaful a continuat nestingherit, aproape la vedere. În 26 de ani de capitalism sălbatic, paradoxal sub o conducere neo-comunistă, indiferent de cum s-au numit guvernele care s-au perindat la Palatul Victoria, România a pierdut întreaga capacitate de producție și controlul total asupra zăcămintelor subsolului, acumulând în același timp datorii, după unele surse, de circa 150 de miliarde de euro.

ario

Privatizarea în masă, program dăunător pentru România

Zona industrială Bistriței practic nu mai există. Cu mici excepții, totul a fost jecmănit sub acoperirea unei așa-zise privatizări care a purtat diferite denumiri – Mebo, privatizarea în masă, cunoscută drept „cuponiada” etc.

Toate programele de privatizare în masă au condus peste tot în lume unde au fost aplicate, la corupție. Un studiu realizat de cercetători de la Cambridge și Harvard, concluziona că falimentul României și a altor țări din Europa de Est, ca și sărăcia și corupția, au fost provocate de programele de privatizare în masă create de economiștii occidentali și impuse brutal României de organisme precum FMI, Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Cercetătorii respectivi demonstrează faptul că o țară, respectiv România, cu cât a adoptat mai fidel politicile de privatizare impuse de Occident, cu atât mai mult a suferit de eșec pe toate planurile, economic, social și corupție.

Sector cu sector, de la construcții de mașini, la mobilă, energie, panificaţie, textile, obiective socio-culturale, după un plan riguros dus la îndeplinire cu rigurozitate, a fost furat, sau unde nu a fost posibil acest lucru, a fost distrus, ras de pe suprafața pământului. Un exemplu edificator în acest sens este dispariția MOPAL-ului.

 

Intenţiile de jaf au fost cunoscute de autorităţi, dar s-au închis ochii

Majoritatea privatizărilor din Bistrița și județul Bistrița-Năsăud ascund fraude de proporții, culmea cunoscute de serviciile secrete, care în mod normal trebuiau să ajungă în justiție, constituirea de dosare penale, urmate de condamnări. Din păcate nu s-a întâmplat așa, decidenții politici locali, dar și centrali, au ignorat informările primite şi, mai mult, au acționat aproape pe față în favoarea unor grupuri de interese criminale. Toate informările serviciilor secrete există, ele au fost citite, respectivii s-au considerat informați și au fost ascunse și uitate în diferite fișete. Din această cauză s-a ajuns ca multe întreprinderi din Bistrița, din Năsăud, Sîngeorz Băi și Beclean, care constituiau baza economică a acestor localități, să fie distruse, șterse de pe fața pământului, cei care le-au preluat fiind interesați doar de patrimoniul acestora și de realizarea unor câștiguri mari într-un timp scurt.

În majoritatea așa-ziselor privatizări, de fapt s-a urmărit vinderea acestora la fier vechi, iar pe terenul unde au fost construite acestea s-au dezvoltat tot felul zone rezidențiale, mall-uri, sau au rămas în paragină. Și totul sub ochii autorităților și a celor care au condus județul de-a lungul timpului. Efectele acestei veritabile crime economice se văd acum. În Bistrița, industria autohtonă practic a dispărut, supraviețuirea orașului depinzând de câteva investiții străine marginale, nicidecum industriei de vârf.

Inițiativa legislativă de „revizuire” a privatizărilor are la bază prevederea constituțională potrivit căreia statul este obligat să protejeze interesele naționale în activitatea economică și a reparării prejudiciului creat de privatizările ilegale.

În situația unor privatizări ilegale, cum de altfel s-au derulat aproape toate în județul Bistrița-Năsăud, statul trebuie să fie repus în situația de dinaintea privatizării. În această eventualitate, un eventual cumpărător al acțiunilor care revin la stat se poate îndrepta împotriva celor care au beneficiat de pe urma privatizărilor sau restituirilor ilegale, pentru a-și recupera prejudiciul.

Având în vedere procesul de naștere a unei legi în Parlamentul României, inițiativa legislativă ar urma să fie dezbătută în regim de urgență la Senat, iar cu puțină șansă ar putea fi votată până în luna octombrie, urmând dezbaterea la Cameră și ulterior promulgarea de președintele României. Iar începând cu anul 2017 să-și producă efectele.

 

Proditerm, singurul caz din Bistriţa, soldat cu o condamnare

Printre bistrițeni circulă o vorbă, că ce-i furat este bun furat și nimic nu se mai întoarce înapoi. Iată, se pare că nu este așa și este posibil ca după 26 de ani să se facă dreptate, iar cei care se fac vinovați să ajungă în sfârșit în fața unui tribunal.

Cel mai răsunător caz de încercare de privatizare ilegală a avut loc între anii 2001-2004, atunci când PNA, mama DNA-ului de astăzi, a anchetat cazul Proditerm. A fost o anchetă terminată în coadă de pește, în care a fost sacrificat un adevărat acar Paun, fostul director al Proditerm, Mircea Puni. Este singura persoană care a fost condamnată în județul Bistrița-Năsăud în acest lung șir de infracțiuni comise în procesul privatizărilor din județ. A fost cel mai mare caz de corupție din istoria autohtonă, când Proditerm și ”americanii” de la Yorkshire Financial LLC, au încercat să pună de o afacere de numai 60.000 de euro. Pe lângă nefericitul de Mircea Puni, la vremea respectivă a mai fost reținut Paul Rădulescu, alias Paul Angheluță, un escroc de talie internațională. Sub un nume fals, folosind o acoperire de avocat, acesta a cesionat datoriile pe care Proditerm le avea de încasat de la datornici, persoane fizice și juridice în valoare de 76 de miliarde de lei vechi. Rădulescu-Angheluță era dat în urmărire generală, pe numele lui real figurâd un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 5 ani, pentru înșelăciune. Conform dosarului întocmit de procurori la vremea respectivă, Mircea Puni a primit 40.000 de euro pentru încheierea și derularea contractului de cesiune, iar ulterior a mai primit 20.000 euro. Tranșa respectivă de bani a venit de la Ionel Hațeganu, administratorul SC Joha Industrielhandel din Germania pentru a interveni pe lângă consilieri locali ai CL Bistrița în vederea obținerii unui contract de modernizare a uzinei termice. Contractul în cauză urma să fie semnat între Proditerm și Grupul 4 Instalații Cluj, în care firma germană avea calitatea de subantreprenor. Mircea Puni ar fi semnat ilegal trei contracte de cesiune, producând Proditermului un prejudiciu de circa 1,4 milioane lei. La vremea respectivă, în programul de investiții pe anul 2002 al Proditerm, societate care avea drept acționar unic CL Bistrița, a fost inclusă și modernizarea Uzinei Termice, Mircea Puni reprezentând societatea în relații cu terții. Procurorii PNA au probat faptul că, în calitate de director general, Mircea Puni a pretins și primit bani pentru a interveni în favoarea câștigării licitației de către Grupul 4 Instalații Cluj-Napoca, pentru derularea proiectului de modernizare. Iar ulterior Proditermul a dispărut.

Alte privatizări cu „cântec” din Bistrița-Năsăud s-au numit MOPAN, fosta fabrică de morărit și panificație a județului, CPL-ul, fosta Casă de Cultură a Sindicatelor, despre care de-a lungul timpului ”Gazeta de Bistrița” a realizat numeroase anchete și investigații.

 

surse foto: bistriteanul.ro, observatorbn.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.