Bistrita-Nasaud se afla printre cele 19 judete din tara care au finalizat clasificarea spitalelor. Procesul de clasificare a unitatilor spitalicesti a fost finalizat si in judetele Braila, Buzau, Bihor, Calarasi, Covasna, Dambovita, Ialomita, Harghita, Giurgiu, Maramures, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Valcea, Neamt si Salaj.
Directia de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud (DSP BN) asteapta acum doar confirmarea Ministerului Sanatatii pentru categoria propusa pentru fiecare spital din judet dupa evaluarea acestora.
Potrivit Ministerului Sanatatii, clasificarea spitalelor va avea un rol esential in elaborarea propunerilor de modelare a finantarii acestor unitati sanitare, pe nivele de competenta si performanta, si pentru planificarea achizitiilor de aparatura medicala. Clasificarea spitalelor inseamna cresterea eficientei functionarii spitalelor prin evitarea suprapunerilor si paralelismelor intre unitatile spitalicesti, dar si asigurarea accesului echitabil al cetatenilor la serviciile medicale.
Ministerul Sanatatii a propus clasificarea spitalelor in cinci categorii.
Astfel, spitalele de categoria a V-a au nivel de competenta limitat, aceste unitati sanitare fiind cele care asigura, dupa caz, urmatoarele servicii medicale: servicii medicale pentru ingrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale intr-o singura specialitate sau servicii paleative.
Spitalele de categoria a IV-a au un nivel de competenta bazal, fiind unitatile spitalicesti care deservesc populatia pe o raza administrativ-teritoriala limitata, pentru afectiuni cu grad mic de complexitate.
Spitalele de categoria a III-a au un nivel de competenta mediu. Aceste spitale deservesc populatia judetului din aria administrativ-teritoriala unde isi are sediul si, doar prin exceptie, din judetele limitrofe, pentru afectiuni cu grad mediu de complexitate.
Spitalele de categoria a II-a (cu subcategoria II M pentru unitatile monoprofil) au un nivel de competenta inalt – spitale care deservesc populatia judetului din aria sa administrativ-teritoriala, precum si din judetele limitrofe, cu nivel inalt de dotare si incadrare resurse umane si care asigura furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate.
Spitalele de categoria I-a (cu subcategoria I M pentru unitatile monoprofil) au nivel de competenta foarte inalt. Aceste spitale asigura asistenta medicala la nivel regional, si deservesc populatia judetului din aria sa administrativ-teritoriala, precum si alte judete, cu cel mai inalt nivel de dotare si incadrare cu resurse umane si care asigura furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte inalt.
Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a solicitat reprezentantilor directiilor de sanatate publica sa verifice la fata locului daca existe neconcordante intre fisele de autoevaluare transmise de unitatile sanitare si realitatea din teren.
Pana la 1 iunie 2011, data intrarii in vigoare a noului contract-cadru, toate unitatile sanitare trebuie clasificate, in functie de competenta, intr-una din cele cinci categorii de clasificare, potrivit legislatiei in vigoare.
Pana la inceputul lunii mai, spitalele au fost obligate sa solicite, in scris, directiei de sanatate publica din aria administrativa in care isi desfasoara activitatea, clasificarea in noile conditii.
Cererea unitatilor trebuia insotita de o fisa de autoevaluare de a carei fidelitate raspunde managerul unitatii solicitante. Pe baza documentelor transmise de catre directiile de sanatate publica, Ministerul Sanatatii va aproba categoria in care spitalul va fi clasificat.
Pana la finele saptamanii trecute, ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a semnat un numar total de 275 de ordine de clasificare, in functie de competenta.
Unitatile spitalicesti din judetul Bistrita-Nasaud, potrivit directorului DSP BN, dr. Anca Andritoiu, sunt clasificate in categoriile III, IV si V.
Astfel, Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita-Nasaud este incadrat, conform evaluarilor, in categoria a III – a, deci are un nivel de competenta mediu. Mai precis, Spitalul Judetean va putea rezolva afectiuni cu grad mediu de complexitate.
Cele doua spitale orasenesti din Nasaud si din Beclean au fost incadrate in categoria a IV-a, ambele unitati avand un nivel de competenta bazal. Acestea vor deservi populatia pe o raza administrativ-teritoriala limitata, pentru afectiuni cu grad mic de complexitate.
In categoria a cincea a fost incadrat Preventoriul de la Ilisua, care va avea un nivel de competenta limitat, aici asigurandu-se servicii medicale pentru ingrijirea bolnavilor cronici.
Pana in prezent, la nivel national, un numar de cinci unitati sanitare au fost clasificate in categoria I de competenta, dar cu conditia de a realiza, pana la data de 31 decembrie 2011, un plan de conformare specific fiecarei unitati. Este vorba despre Spitalul Clinic Universitar de Urgenta Bucuresti, Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures si Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon din Iasi.
In Capitala, opt institute, printre care Institutul Oncologic „Prof dr. Al. Trestioreanu”, Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Functionala O.R.L. „Prof. Dr. D. Hociota”, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Institutul de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „N. C. Paulescu”, Institutul national de recuperare, medicina fizica si balneoclimatologie, Institutul National de geriatrie si gerontologie „Ana Aslan” au fost clasate in categoria I Monospecialitate.
Cel putin alte 65 de unitati sanitare s-au incadrat, pana in prezent, in categoria a IV-a, iar alte 28 de spitale s-au incadrat in categoria a V-a, cu sau fara plan de conformare.
Silviu Teodoru
Avantajele adoptarii acestei clasificari sunt:
– completarea finantarii existente cu ajustarea finantarii pe unele domenii, pe nivele de competenta si de performanta (de exemplu: bolnavul transferat/internat direct in sectia ATI), pastrand insa metodologia unica nationala de finantare (TCP unic la nivel national);
– scaderea costurilor de tratament prin evitarea internarii la nivele inferioare de asistenta spitaliceasca a pacientilor cu patologii complexe, care nu pot fi rezolvati la acel nivel;
– cresterea eficientei functionarii spitalelor prin evitarea suprapunerilor si paralelismelor cu alte unitati spitalicesti;
– asigurarea accesului echitabil al cetatenilor la serviciile medicale ;
– clarificarea optiunilor Ministerului Sanatatii referitoare la investitii si la dotarea cu echipamente medicale precum si a finantarii institutiilor spitalicesti in relatia cu CNAS;
– crearea premisei unui sistem de atribuire transparenta a fondurilor de dezvoltare existente, prin cerere de finantare tipizata, la care pot fi invitate diferite categorii de spitale conform posibilitatilor si necesitatilor de dezvoltare la nivel national;
– identificarea serviciilor neclasificabile, nefinantabile din FNUASS
