Ultimul sondaj INSCOP arată intenția la vot pentru alegerile parlamentare și cum a evolutat în ultimele luni.

Noul PNL format prin fuziunea dintre PNL și PDL conduce cu 44,7% (44,2% în februarie și 41,7% în decembrie 2014) din totalul celor care au indicat o opțiune clară de vot. Pe locul doi se clasează Alianța PSD-UNPR-PC cu 39,1% dintre opțiuni (37,4% în februarie și 38,8% în decembrie 2014).

 

Cele două formațiuni/alianțe cumulează 83,8% din totalul voturilor. Chiar dacă organizațiile politice clasate pe primele două locuri sunt formate din mai multe partide, perspectiva ireversibilă a unei fuziuni în cazul noului PNL și o alianță permanentizată între PSD și UNPR ar transformă România de facto într-o țară cu sistem bipartid, cel puțin din punctul de vedere al intențiilor de vot declarate cu un an și jumătate înainte de alegerile din 2016. Confirmarea la viitoarele alegeri a actualelor alianțe și a distribuții a voturilor va avea consecințe importante asupra jocului majorităților parlamentare și a stabilității politice pe termen lung.

Singura formațiune care mai reușește să depășească pragul parlamentar de 5% este UDMR cu 5,2%. Reducerea pragului parlamentar la 3% ar crește șansele de a accede în Parlament pentru Partidul Mișcarea Populară (2,8%). Restul partidelor obțin scoruri mici, amplificând tendința de polarizare a scenei politice românești. PLR – 2,2%, PRM – 2%, PNȚCD – 1%, PPDD – 1%, Alt partid – 2%.

Cea mai interesantă informație furnizată de măsurarea intenției de vot pentru partide în perspectiva alegerilor parlamentare este creșterea ponderii nehotărâților cu aproape 10 procente de la 15,5% în februarie la 25% la sfârșitul lunii aprilie. Explicațiile pentru această evoluție pot fi cel puțin două:

– pe de o parte, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul electoral de la finalul anului 2014 (alegerile prezidențiale) identificarea partizană a populației tinde să se estompeze, ceea ce duce, evident, la scăderea intenției declarate de vot pentru un partid sau altul;

– pe de altă parte, un alt factor de influență poate fi legat de starea generală de dezamăgire a populației față de toate partidele – lucru remarcat de indicatorul ”încredere în partide politice” care practic s-a prăbușit în aprilie la un minim istoric – ceea ce poate alimenta bazinul unor nehotărâți aflați probabil în așteptarea unor formule politice noi; acest lucru este susținut de datele care indică o disponibilitate ridicată a românilor de a vota un partid politic nou.

 

Accesul la internet pare a modifica opțiunile politice ale românilor. 

Intențiile de vot ale respondenților care declară că au acces la internet (65% din totalul eșantionului) în privința pricipalelor două partide sunt oarecum diferite față de cele ale votanților în ansamblu.

Astfel, 48.8% dintre cei care declară că au acces la internet și indică o opțiune clară ar vota cu noul PNL format din PNL și PDL, în timp ce 34,4% dintre cei care au internet ar vota cu Alianța PSD-UNPR-PC.

Clasamentul se inversează în cazul populației care declară că nu are acces la internet (35% din totalul eșantionului). Astfel, 46,7% dintre cei care nu au acces la internet și indică o opțiune clară ar vota Alianța PSD-UNPR-PC, în timp ce 37,8% ar vota noul PNL.

 

Un alt indicator – deținerea unui cont pe o rețea de socializare – pare a influența orientarea votului.

 

Intențiile de vot ale respondenților care declară că au un cont de Facebook sau Twitter (45% din totalul populației investigate) în privința pricipalelor două partide sunt de asemenea diferite de cele ale ale populației în ansamblu.

Astfel, 50.2% dintre cei care declară că au cont de Facebook și Twitter și indică o opțiune de vot ar alege noul PNL format din PNL și PDL, în timp ce 34,3% dintre cei care au internet ar vota cu Alianța PSD-UNPR-PC.

Clasamentul se echilibrează în cazul populației care declară că nu are cont de Facebook și Twitter (55% din totalul eșantionului). Astfel, 42,2% dintre cei care nu cont pe o rețea de socializare și indică o opțiune clară ar vota Alianța PSD-UNPR-PC, în timp ce 41% ar vota noul PNL.

 

 

Sondajul a fost făcut în perioada 23-30 aprilie 2015, la comanda „Adevărul”, pe un eşantiona de 1.085 persoane,  reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here