Sindicatul Național Pro Lex a transmis recent către Ministerul Justiției o adresă oficială, însoțită de un proiect de act normativ, prin care solicită inițierea demersurilor legislative necesare pentru utilizarea inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor de contencios administrativ.
Potrivit unui comunicat al Sindicatului Pro Lex, propunerea vizează crearea și implementarea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) bazat pe inteligență artificială, destinat soluționării cauzelor administrative cu respectarea deplină a principiilor legalității, imparțialității, echității și protecției drepturilor fundamentale.
Principalele argumente care susțin această inițiativă sunt:
- eliminarea riscului de corupție sau favoritism în soluționarea cauzelor;
- asigurarea uniformității deciziilor pentru spețe similare;
- degrevarea instanțelor de un volum excesiv de procese administrative;
- reducerea duratei de soluționare a litigiilor;
- protejarea bugetului public și a stabilității raporturilor juridice.
„Proiectul de lege propus de Sindicatul Pro Lex prevede integrarea în sistemul automatizat a tuturor actelor normative interne, a deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR), precum și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), cu respectarea atât a literei, cât și a spiritului legii”, se arată în comunicatul Sindicatului Pro Lex.
Potrivit acestuia, la nivel internațional, proiecte similare de integrare a inteligenței artificiale în justiție sunt implementate sau în curs de implementare în Estonia, China, Canada, Franța și Regatul Unit, demonstrând viabilitatea și oportunitatea modernizării actului de justiție prin tehnologie.
Considerentele principale care susțin solicitarea adresată Ministerului Justiției sunt următoarele:
- Imparțialitatea totală a inteligenței artificiale, spre deosebire de judecătorii umani care, în anumite cazuri, pot fi influențați de:
- statutul pârâților (instituții ale statului sau autorități publice);
- impactul bugetar al soluțiilor pronunțate.
- Eliminarea riscurilor de corupție sau coruptibilitate, dat fiind că inteligența artificială nu este susceptibilă de influențe externe, relații de rudenie sau colegialitate, aspecte dovedite sau suspectate în numeroase cazuri din justiția românească.
- Uniformitatea soluțiilor, prin analiza spețelor similare pe baza acelorași norme legale și probatorii, evitându-se astfel pronunțarea de hotărâri contradictorii.
- Coerența decizională în cadrul aceluiași dosar, eliminându-se situațiile în care soluții diametral opuse sunt pronunțate în faze diferite ale aceluiași litigiu.
- Respectarea riguroasă a legii și a jurisprudenței obligatorii, prin integrarea și aplicarea automată a:
- actelor normative interne;
- deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- deciziilor Curții Constituționale a României;
- jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
- Creșterea transparenței și a eficienței, întrucât fiecare decizie luată de AI poate fi fundamentată prin indicarea exactă a normelor aplicabile, a probelor și a precedentelor relevante.
- Reducerea duratei de soluționare a litigiilor, prin analiza rapidă a documentației depuse și generarea soluției într-un timp semnificativ mai scurt.
- Contribuția la digitalizarea reală a justiției române, în acord cu tendințele internaționale privind utilizarea tehnologiilor avansate în sectorul public.
- Creșterea încrederii cetățenilor în actul de justiție, garantând soluții bazate exclusiv pe lege și echitate, fără suspiciuni privind intervenții externe sau subiectivism.
