Senatul a respins miercuri revenirea democratică la alegerea primarilor în două tururi. Votul din Camera deputaților va fi cel decisiv.
Mai mulți parlamentari SOS, POT și AUR au depus proiectul de lege L145/2025 pentru alegerea primarilor și președinților de consilii județene în două tururi. În cazul în care niciun candidat nu obține peste 50% după primul tur, în două săptămâni ar trebui să se organizeze turul al doilea cu primii doi candidați, potrivit proiectului de lege.
PSD și PNL, partidele care au și cei mai mulți primari și președinți CJ, se tem că ar putea să piardă la alegerile locale dacă s-ar vota în două tururi, deși primarii nu mai ajută partidul la celelalte alegeri.
Scrutinurile prezidențiale din 2024 și 2025 au evidențiat dificultățile interne ale PSD și PNL, ambele partide nereușind să-și ducă candidații în turul doi, nici individual, nici în alianță. Primarii au avut un rol important în acest eșec politic, contribuind la ratarea finalei pentru Cotroceni.
Marile partide încă se bucură de structurile pe care le au la nivel local. PSD și PNL însumat, conduc 88% din primăriile țării -UDMR a respins, de asemenea, alegerea primarilor în două tururi
Social-democrații au 1.677 de mandate de primari, după alegerile locale din 2024, iar liberalii au 1.132 de mandate. Pe locul trei este UDMR cu 200 de primari, iar AUR are doar 30 de primari.
Marți, senatul a respins acest proiect de lege cu 64 de voturi împotrivă. Voturile împotrivă au venit de la PSD (36), PNL (17), UDMR (9), USR (1), SOS (1).
Pentru adoptarea acestui proiect au votat doar 54 de senatori, după cum urmează: 23 de la AUR, 17 de la USR, 6 de la SOS, 1 de la UDMR și 7 senatori neafiliați.
Dacă partidele care susțin acest proiect s-ar fi mobilizat mai bine, votul ar fi fost mai strâns și ar fi avut șanse mai mari să obțină o victorie. Spre exemplu, AUR are 28 de senatori, însă la vot au fost prezenți doar 23. SOS are un grup cu 9 senatori și ieri au votat doar 7.
Camera Deputaților, vot decisiv
Proiectul de lege a fost trimis la Camera Deputaților pentru dezbatere, care va trebui să dea un vot decisiv. Camera Deputaților este cameră decizională, potrivit Constituției, iar deputații au șansa să facă o modificare importantă. Însă urmează vacanța parlamentară și proiectul ar putea rămâne în sertare câteva luni. La Senat a fost înregistrat pentru dezbatere pe 2 aprilie și votul a fost dat abia pe 24 iunie. Totul depinde de Biroul Permanent din Camera Deputaților dacă vrea să grăbească sau să amâne votul.
Matematica parlamentară nu este de partea celor care vor alegerea primarilor și președinților CJ în două tururi.
PSD, PNL și UDMR au împreună 165 de voturi în Camera Deputaților, iar AUR, USR, SOS, POT și deputații neafiliați strâng 148 de voturi.
Un factor decisiv pentru acest proiect de lege îl reprezintă voturile minorităților. Grupul parlamentar al minorităților naționale are 17 deputați. Dacă aceștia vor vota pentru adoptarea proiectului de lege, atunci se va ajunge la 165 de voturi.
Un alt factor decisiv va fi și prezența la vot. Partidele care susțin proiectul de lege sunt nevoite să-și mobilizeze toți deputații în ziua votului pentru a avea speranțe la victorie.
PSD și PNL domină primăriile
PSD și PNL controlează 88% din primăriile din toată țara.
PSD și PNL domină și consiliile județene din țară. Din 41 de președinți de consilii județene, PSD are 24, PNL 11, iar UDMR 4. Alți 2 președinți de CJ au câștigat mandatul cu alianța PSD-PNL, acolo unde cele două partide au făcut o alianță locală. AUR sau USR nu au niciun președinte de consiliu județean.
Aceste cifre explică foarte clar de ce PSD, PNL și UDMR se opun alegerii primarilor și președinților CJ în două tururi. La alegerile parlamentare, AUR a fost pe locul doi, însă nu reușește să câștige primării pentru că votul într-un singur tur îi ajută pe primarii în funcție să-și apere mandatele.
Primarii trag doar pentru ei
La alegerile locale din 2024, PSD a câștigat 3 milioane de voturi (34,74%) pentru primari. Dar 6 luni mai târziu, la alegerile parlamentare a obținut doar 2 milioane de voturi, adică 22,30%.
PNL a primit 2,5 milioane de voturi la alegerile locale pentru primari, adică 29,07%. După doar 6 luni, liberalii au scăzut la 1,3 milioane de voturi pentru alegerile parlamentare, adică 14,28%.
Situația este și mai gravă la alegerile prezidențiale. Marcel Ciolacu a luat doar 1,7 milioane de voturi, iar Nicolae Ciucă doar 800 de mii de voturi. În 2025, PSD și PNL l-au susținut pe Crin Antonescu, care a strâns doar 1,9 milioane de voturi.
Rezultatele de la alegeri arată că primarii celor două mari partide se mobilizează doar la alegerile locale, când trebuie să-și apere mandatul. Apoi abandonează imediat partidul și nu mai sunt motivați să muncească pentru celelalte campanii electorale.
Pe cine reprezintă primarii și președinții CJ
În cazul în care primarii nu sunt votați de o majoritate dintr-un oraș este firesc să ne întrebăm pe cine reprezintă aceștia. Reprezentativitatea este esențială într-o democrație deoarece oferă legitimitate unui politician. Dar în cazul în care primarii au doar 30% din voturi înseamnă că restul de 70% dintre cetățenii care nu l-au votat se opun acelui primar. Prin urmare, orașele sau județele ajung, de multe ori, conduse de o minoritate.
„Alegerea intr-un singur tur permite ca primarii sau preşedinţii de consilii judeţene să fie desemnaţi in funcţie chiar dacă obţin un procent redus din voturi, uneori chiar sub 30%. Aceasta inseamnă că reprezentarea comunităţii poate fi asigurată de un candidat susţinut doar de o minoritate activă şi fidelizată politic sau clientelar. Prin introducerea celui de-al doilea tur, se asigură faptul că alesul local va avea susţinerea majorităţii celor care s-au prezentat la urne”, precizează inițiatorii proiectului de lege respins de Senat.
Alegerea președintelui țării în două tururi motivează electoratul să iasă în număr mai mare la vot. De mai bine de 10 ani, turul al doilea al alegerilor prezidențiale înregistrează o prezență mai mare decât primul tur. Un astfel de efect s-ar putea observa și la alegerile locale dacă ar exista turul al doilea pentru primari și președinți de consilii județene, consideră inițiatorii proiectului de lege.
„Revenirea la două tururi de scrutin poate incuraja prezenţa la vot, intrucât cetăţenii percep că votul lor contează mai mult in condiţiile unei competiţii reale şi corecte. Într-un singur tur, prezenţa scăzută este deseori speculată politic şi avantajează structurile consolidate ale partidelor mari”.
Sursa: PSNews.ro
Citește și:
Anomalia pleacă de la măsura legislativă care prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin. Modificarea legislativă potrivit căreia primarii se aleg prin scrutin uninominal, într-un singur tur, a fost introdusă, în premieră la alegerile locale din 2012. La vremea respectivă, social-democrații, deși s-au numărat printre inițiatorii legii, au combătut proiectul în Parlament și au votat împotriva adoptării acestuia.
Au exista argumente pro si contra la modificarea legii:
– Se fac economii la bugetele locale având in vedere că intenția de vot se reflectă în primul tur;
– Legea va însemna încă un pas de îndepărtare de democraţie, de valorile democratice;
– Alegerea primarului într-un singur tur se va face cu o pătrime sau poate şi mai puţin din cetăţenii cu drept de vot, ceea reprezintă o problemă de legitimitate.
Ulterior, s-a încercat revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar PSD, care între timp și-a dat seama că este avantajat de sistemul cu un singur tur, s-a opus și a reușit să blocheze modificarea legii.
Dezavantajul este că în oraşele mari din România, alegerea primarului într-un singur tur se face cu o pătrime sau poate şi mai puţin din cetăţenii cu drept de vot . Ori, un edil ales cu 14%, 15%, 16% din primul tur nu poate fi un primar reprezentativ al tuturor cetăţenilor din respectiva unitate administrativ-teritori