Se taie pensiile speciale. Ce spun parlamentarii clujeni despre această propunere

Partidul Național Liberal a decis în cadrul ședinței BEX de luni că susține anularea pensiilor speciale având în vedere că anual statul român cheltuie aproape 9 miliarde de euro pe aceste pensii. Excepția o fac cele ale magistraților și militarilor. În paralel Guvernul va veni cu o lege care să elimine inechitățile în calcularea pensiilor.

PNL a promis alegătorilor că vor elimina pensiile speciale în primele 30 de zile de la preluarea mandatului. Prin urmare, se iau măsuri în privința proiectelor propuse de către PNL care cerea impozitarea tuturor pensiilor speciale cu 30%, iar tot ce depășește 10.000 de lei cu 50% și cel depus de aproximativ doi ani de către deputații USR: Claudiu Nasui, Cristina Pruna, Cristian Seidler. Acesta din urmă propune desființarea pensiilor speciale pentru 7 categorii profesionale care sunt următoarele: parlamentari, funcționarii parlamentari, judecătorii Curții Constituționale, corpul diplomatic și consular, angajații Curții de Conturi, personalul aeronautic civil navigant profesionist și personalul auxiliar al instanțelor și al parchetelor.

Prin urmare, în urma dezbaterilor efectuate luni în ședința BEX, pensiile speciale vor fi tăiate cu excepția celor a magistraților și a militarilor și totodată urmează ca în viitorul apropiat Guvernul să vină cu o lege care să elimine inechitățile în calcularea pensiilor.

Ce spun unii parlamentari clujeni despre această propunere

Reporterul Gazeta de Cluj a încercat să-i contacteze telefonic pe toți parlamentarii clujeni, însă aceștia au făcut o obișnuință din a nu răspunde. Singurii doi care au binevoit să ofere o declarație sunt următorii:

Cornel Itu, deputat PSD: „Nu sunt neapărat de acord cu pensiile speciale”

„Nu sunt neapărat de acord cu pensiile speciale, însă țin la faptul ca toate categoriile vizate să aibă parte de tratament egal. Aici mă refer la situația europarlamentarilor români, ale căror pensii ar rămâne neatinse, deși statul român este cel care le plătește.  Proiectul PSD este cel care propune varianta corectă, pentru că tăierea prin impozitare se aplică tuturor pensiilor speciale care depășesc 7.000 de lei. Mai mult, tăierea prin impozitare se aplică inclusiv a celor care sunt deja în plată, nu doar pentru cei care urmează să iasă la pensie după intrarea în vigoare a legii. Propunerea PNL îi scapă pe cei care primesc în prezent pensii speciale sfidător de mari față de pensiile din sistemul de contributivitate. Menționez că pensiile militare nu intră în această categorie, ele trebuie să rămână neatinse.”

Horia Nasra, deputat PSD: „Eu nu am nicio problemă să fie tăiate pensiile demnitarilor”

„Cred că ar trebui să existe o dezbatere foarte serioasă pentru că cuantumul pensiilor speciale în economia generală a pensiilor este ridicat. Eu nu am nicio problemă să fie tăiate pensiile demnitarilor, însă cred că mai trebuie analizate câteva categorii unde s-ar merită să  fie tăiate”.

Situația actuală a pensionarilor speciali în România

În România în prezent există aproape 10 mii de oameni care beneficiază de pensii speciale. Anual statul român plătește aproximativ 9 miliarde de euro pentru aceste pensii care ajung doar la oameni „speciali” ai României. Valoarea medie a unei pensii de serviciu este de aproximativ 6 mii de lei pe lună, iar printre cei care beneficiază de asemenea privilegiu se numără magistrații, polițiștii, senatorii, militarii și mulți alții. Aceștia sunt încadrați în diverse categorii, în funcție de profesia pe care au avut-o iar astfel primesc suma pe care „o merită”. Cei norocoși, care până în momentul de față au primit o astfel de pensie sunt cei care au profesează în următoarele: aviație, corp diplomatic, parlament, judecători și procurori, curtea de conturi, personal auxiliar justiție și militar.

Magistrații și personalul auxiliar, judecători și procurori sunt o categorie importantă în lista „pensionarilor speciali”, conform datelor din anul 2019, acesția au fost în număr de aproape 5.600. Motivul pentru care magistrații primesc pensii speciale este acela că procurorii și judecătorii au o serie de incompatibilități și nu pot desfășura mai multe activități, cum ar fi să aibă firme sau să deruleze activități economice. Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a criticat dur în taxarea pensiilor speciale, afirmând că aceasta ar contravine independenţei justiţiei. Prevederile legale prin intermediul cărora această categorie primește aceste sume colosale, sunt Legea 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor și  Legea 130/2015.

O altă categorie de angajați care primește pensii speciale este cea a personalului aeronautic. În anul 2019 aproximativ 1500 de persoane care au profesat în acest domeniu au primit pensii speciale de serviciu în baza legii 223/2007 care de altfel a fost completată anul trecut. Cei care primesc pensiile sunt sunt piloți, însoțitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licență/atestat de membru, parașutiști sau personal de inspecție de zbor, cu vârsta de minimum 50 de ani și cel puțin 20 de ani vechime ca personal aeronavigant. Totodată, mai beneficiază de această pensie și foști navigatori, mecanici sau ingineri de bord naviganți, operatori radionaviganți, ingineri de recepție și control aeronave cu vârsta de minimum 52 de ani și o vechime de cel puțin 25 de ani în domeniu.

Diplomații și ei au fost norocoși în privința aceasta. Anul acesta s-au numărat 850 de pensionari speciali încadrați în această categorie fiind foști angajați ai Corpului Diplomatic și Consular. Beneficiarii acestora trebuie să aibă cel puțin vârsta de 60 de ani și 15 ani vechime pe astfel de funcții. Modul de calcul al acesteia fiind 80% din salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate.

Totodată nici parlamentarii nu au fost scutiți de acest privilegiu, prin urmare în anul curent peste 800 de funcționari publici parlamentari ieșiți la pensie au primit în propriile buzunare sume „frumușele”. Aceștia primesc pensii de serviciu în baza Legii 215/2015, care a completat Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. Condițiile pentru a primi această pensie este de a avea măcar un mandat întreg de parlamentar, stagiu de cotizare de 30 de ani și vârsta de cel puțin 60 de ani. Iar baza de calcul o reprezintă 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni anterioare datei pensionarii.

Încă o serie de norocoși care au primit anul acesta pensii speciale sunt auditorii Curții de Conturi, în număr de peste 600. Foștii auditori trebuie să aibă vârsta standard de pensionare și vechime de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi sau de cel puțin 4 ani, doar că pentru fiecare an până la 14 se va scădea cuantumul pensiei cu 1%.

Ultima categorie, care își menține și în prezent privilegiul de a primi pensii speciale sunt Militarii de stat. Aceste pensii speciale sunt și mai speciale decât celelalte și sunt gestionate diferit. Gestionarea lor le revine instituțiilor militare implicate, respectiv Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații. Pensiile militare se acordă în baza Legii 223/2015 și sunt de trei tipuri. De ele beneficiază militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. Pensiile militare se pot acorda pentru limită de vârstă, anticipat sau anticipat parțial, în funcție de perioada de cotizare sau dacă solicitanții au fost trecuți în rezervă din varii motive.

Anca Mărcuș